Comentariu: Zuckerberg și-a făcut ″mea culpa″ - dar nu-i suficient | GLOBAL | DW | 11.04.2018
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Comentariu: Zuckerberg și-a făcut "mea culpa" - dar nu-i suficient

Recunoașterea publică a greșelilor și angajamentul de a îmbunătăți situația sunt binevenite, dar nu sunt suficiente. Facebook, Google și alte firme de acest fel trebuie reglementate, crede Michael Knigge.

Înainte de audierea în Congres a co-fondatorului și directorului executiv Mark Zuckerberg despre cel mai mare scandal din istoria Facebook, compania a fost foarte ocupată. Săptămâna trecută a declarat că susține așa-numitul Honest Ads Act, un proiect de lege care prevede ca spoturile publicitare cu caracter politic publicate în internet să fie însoțite de aceleași clarificări ca cele difuzate de posturile de radio și televiziune. Facebook a mai anunțat că le va cere clienților care publică reclame cu caracter politic sau chiar legate de o campanie electorală concretă să-și divulge nu doar identitatea și locația, ci și cine a plătit pentru conținutul respectiv - indiferent dacă va fi adoptată legea Honest Ads Act sau nu în SUA. Zuckerberg a mai promis că măsurile de protecție a sferei private, stipulate de Regulamentul european pentru protecția datelor (GDPR), vor fi accesibile și pentru utilizatorii Facebook din afara Europei.  

Luni, Facebook a anunțat că va invita un grup internațional de oameni de știință "cu viziuni poltice diferite" să cerceteze datele companiei pentru a analiza independent rolul companiei în viitoare alegeri din diferite țări. Marți, Zuckerberg însuși și-a cerut scuze în fața Congresului SUA pentru greșelile comise de Facebook și a promis că lucrurile se vor schimba în bine.

Michael Knigge, DW-Washington

Michael Knigge, corespondent DW la Washington

Era nevoie de mult de aceste scuze, și a sosit timpul ca Facebook să se ocupe mai mult de protecția datelor și de un regulament mai strict în ceea ce privește publicitatea. Să nu uităm însă: Singurul motiv pentru care Facebook a reacționat în acest fel e că n-a avut de ales. Dezvăluirile despre rolul nefericit al platformei de socializare în campania de dezinformare coordonată de Rusia în timpul campaniei electorale din SUA în 2016 și scandalul privind datele adunate de firma britanică Cambridge Analytica sunt prea revoltătoare pentru a putea fi trecute cu vederea de opinia publică și de politicienii de pe ambele părți ale Atlanticului.

Facebook nu trebuie iertat prea ușor, după ce Zuckerberg și-a făcut mea culpa adăugând promisiuni vagi că firma își va verifica toate aplicațiile și va introduce reguli mai dure privind publicitatea politică. Nu-i de ajuns.

În primul rând, pentru că nu-i prima dată când Facebook e criticat pentru felul cum tratează sfera privată. Organizația Electronic Frontier Foundation critica deja în urmă cu opt ani că Facebook s-a dezvoltat la scurt timp după lansare în direcția unei "platforme unde nu ai altă opțiune decât să faci publice anumite informații". În al doilea rând, pentru că scandalul Facebook e doar vârful aisbergului. Alți giganți ai internetului precum Google și Twitter au fost implicați, la rândul lor, în campaniile de dezinformare din timpul alegerilor din SUA și au demonstrat în repetate rânduri că protecția datelor utilizatorilor nu se numără printre prioritățile lor. Luni, 20 de grupuri care se implică în protecția consumatorilor au acuzat platforma video a companiei Google că încalcă legile americane de protecție a copiilor, adunând date privind utilizatorii de sub 13 ani. 

N-ar trebui să ne surprindă că Facebook și Google adună și vând date personale cu atâta zel. Chiar dacă Zuckerberg a subliniat în audierea din Senat că Facebook e o companie idealistă cu misiunea de a crea legături între oameni, iar Google susține că are misiunea nobilă de a oferi informații, în realitate modelul de afaceri al ambelor companii e obținerea datelor și publicitatea globală la un nivel fără precedent. Ambii giganți obțin o mare parte a profiturilor prin vânzarea spațiului publicitar și direcționarea spoturilor care se potrivesc cât mai exact cu profilul personal al unui utilizator. 

Argumentul unora că nimeni nu ar fi obligat să folosească serviciile acestor companii e nerealist și nesincer. În economia din ziua de azi, bazată pe digitalizare, pentru cei mai mulți oameni nu-i o alternativă fezabilă să se țină departe de internet și de giganții Google, Facebook, Amazon și Apple. Oricum ar fi, aceste firme au devenit un fel de "servicii" prea mari și importante pentru a nu fi folosite.

Nu-i de mirare că Zuckerberg a respins în audierea de la Washington opțiunea unui Facebook contra cost, fără anunțuri pubicitare. A răspuns confuz și vag la multe întrebări legate de ceea ce face Facebook cu datele personale ale utilizatorilor. Declarația sa că Facebook nu permite conturi false se aplică doar la nivel teoretic: în aceeași zi, Facebook a anunțat că a identificat și închis un cont fals care susținea că aparține mișcării Black Lives Matter din SUA.

Toate acestea arată că declarațiile lui Zuckerberg la Washington și reacțiile companiei au obiectivul principal de a-și păstra modelul de afaceri. Cerându-și scuze și făcând promisiuni, Facebook și alți giganți ai internetului nu vor decât să scape de reglementări mai dure din partea autorităților. Congresul american și UE nu ar trebui să cadă în această capcană. Facebook și alte firme de acest fel trebuie să fie reglementate, pentru că sunt prea importante pentru viitorul democrației la nivel global.

Autor: Michael Knigge (das)

Vă mai recomandăm