1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Un premier la colţul ruşinii

Robert Schwartz / ia24 septembrie 2015

Premierul român Victor Ponta este chemat să dea socoteală în faţa justiţiei pentru prezumtive fapte de corupţie. Demisia lui Ponta se impune de mai multă vreme, consideră Robert Schwartz.

https://p.dw.com/p/1GcMN
Imagine: picture-alliance/epa/R. Ghement

Cu cinci ani în urmă, când a preluat preşedinţia social-democraţilor români (PSD), Victor Ponta era purtat pe un val de simpatie. Mulţi îşi puseseră speranţa în tânărul politican. În 2012 a preluat conducerea executivului dar, între timp, zilele sale în funcţie sunt numărate. Ponta, un elev model al stângii, a fost între timp dovedit că a plagiat şi acum se află la colţul ruşinii. Căderea liberă a acestui politician, care a reuşit până acum frecvent să-şi scoată capul din laţ cu ajutorul unor jumătăţi de adevăr, nu mai poate fi oprită. Ponta este încă susţinut de majoritatea colegilor săi de partid, dar aerul devine tot mai rarefiat pentru cel supranumit de gura lumii "Pinocchio".

Titluri academice pierdute

Nu numai cariera politică a lui Ponta este marcată de o întreagă serie de reculuri şi înfrângeri. Şi performanţele sale universitare se prezintă la fel. Imediat după începerea mandatului de premier, Ponta s-a văzut nevoit să-şi şteargă din autobiografie un titlu de master pe care nu-l obţinuse niciodată. În 2014 a renunţat de voie sau de nevoie la titlul de doctor după ce s-a dovedit că a plagiat. Îndrumător de doctorat i-a fost lui Ponta dascălul său în ale politicii, fostul premier social-democrat Adrian Năstase. Acelaşi Năstase care a fost condamnat pentru corupţie la o pedeapsă de mai mulţi ani închisoare, şi care a fost eliberat condiţionat anul trecut.

Din punct de vedere politic, imaginea lui Ponta a început să se şifoneze la scurt timp după instalarea sa în fotoliul de premier, după ce a încercat, în vara anului 2012, să-l debarce cu toate mijloacele pe preşedintele conservator de atunci, Traian Băsescu. Europa a fost şocată vorbind despre o criză de stat, despre o încercare de influenţare a justiţiei şi chiar despre subminarea statului de drept. Tentativa lui Ponta a eşuat lamentabil. Cu toate acestea, el a reuşit să se menţină în şa. Partidul său şi vechile reţele din Parlamentul României i-au garantat supravieţuirea politică, atâta timp cât următoarea lovitură se afla în faza de pregătire: Câştigarea alegerilor prezidenţiale din noiembrie 2014.

Schwartz Robert Kommentarbild App
Robert Schwartz

A pierdut şi alegerile prezidenţiale

Planul PSD-ului a fost simplu şi toate sondajele îi dădeau câştig de cauză. Ponta părea să fie candidatul cu cele mai multe şanse la suprema funcţie în stat. Cu el instalat în funcţia de preşedinte, împovărătoarea coabitare cu un şef de stat conservator aparţinea în sfârşit trecutului. Cu ajutorul unei campanii electorale murdare şi naţionaliste, Ponta a încercat să-l discrediteze pe contracandidatul său liberal, Klaus Iohannis, mai ales din cauza apartenenţei acestuia la minoritatea germană din România. Dar nici acest plan nu s-a materializat. Ponta a pierdut turul al doilea al alegerilor, a vorbit public despre posibilitatea demisiei, dar a rămas în fruntea executivului.

Acum este judecat pentru prezumtivă evaziune fiscală, fals în acte şi complicitate la spălare de bani. Ponta a respins categoric repetata solicitare a preşedintelui de a demisiona. El ia din nou în calcul, cu zâmbetul pe buze, afectarea imaginii ţării sale. Este adevărat că PSD-ul îl sprijină în continuare oficial, dar în spatele culiselor, cazanul stă să dea în clocot. Marţea viitoare, Parlamentul va supune la vot o nouă moţiune de cenzură împotriva guvernului, depusă de opoziţia liberală. A venit vremea ca deputaţii să-şi asume responsabilitatea ce le revine şi să-l elibereze pe premier de povara funcţiei sale. Că Ponta a ratat de multă vreme şansa de a părăsi cu oarecare demnitate scena politică.