Comentariu: Un nou Tratat Élysée? - Prietenia e un sentiment! | Germania | DW | 24.01.2018
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Germania

Comentariu: Un nou Tratat Élysée? - Prietenia e un sentiment!

Dacă Germania și Franța vor să încheie un nou tratat de prietenie, nu trebuie să se piardă elocvența și sentimentul din documentul inițial, crede Max Hofmann. O declarație de dragoste la adresa Tratatului de la Élysée.

Sophie Marceau în pelicula pentru adolescenți cu statut de cult La Boum

Sophie Marceau în pelicula pentru adolescenți cu statut de cult "La Boum"

Trebuie să fi fost prin anul 1988. Elevii unei școli din Épinal, oraș înfrățit cu localitatea Schwäbisch Hall, au sosit pentru câteva săptămâni în sudul Germaniei, în cadrul unui program de schimb cultural la nivel școlar. Deși actrița franceză Sophie Marceau nu se număra printre ei, tinerii oaspeți din Franța au dat totul peste cap.

Spre uimirea noastră teutonă, colegii francezi nu s-au prea lăsat impresionați de nicio formă de autoritate - Vive la Révolution! - și au slăbit vizibil seriozitatea care ne caracteriza. Mentalitatea șvăbească "Schaffe, schaffe, Häusle baue" (Să muncim, să muncim ca să ne ridicăm o casă) a fost brusc înlocuită cu alta, axată pe glume și spontaneitate, ceea ce ne făcea pe noi, elevii germani, să părem adesea cam înceți. Oricum nici nu prea înțelegeam tot ce spuneau francezii.

Dar numai după câteva zile am început să ne apropiem unii de alții. Deodată germanii au început să facă glume cu ușurință în limba franceză, iar francezii să ridice în slăvi puritatea berii germane. Și-a mai apărut și iubirea - l'amour.

Pelicula franceză pentru adolescenți "La Boum", cu Sophie Marceau, era deja de câțiva ani pe piață, dar petrecerile germano-franceze din Schwäbisch Hall cam așa ni le putem imagina. Tinerii, de o parte și de alta a Rinului, nu se limitau doar la conversații politicoase. Make love not war - spre deosebire de bunicii lor, acești tineri francezi și germani nu se războiau. Nu, erau uneori chiar nebuni unii după alții. 

Succes deplin

Dacă ex-cancelarul Konrad Adenauer ar fi fost în 1988 de față, s-ar fi arătat, în ciuda unor posibile obiecții de ordin moral, cu siguranță încântat. Căci acest schimb cultural era de fapt rezultatul tratatului semnat de Adenauer și președintele Charles de Gaulle pe 22 ianuarie 1963 în Palatul Élysée, pecetluind prietenia germano-franceză.

Hofmann Max Kommentarbild

Max Hofmann, corespondent DW la Bruxelles, fost participant la un program școlar de schimb cultural

În acord se menționează textual:

„În convingerea că reconcilierea dintre popoarele german și francez, care pune capăt unei rivalități vechi de secole, reprezintă un eveniment istoric menit a redefini din temelii relațiile dintre cele două popoare".

Deja în 1988, majoritatea elevilor francezi și germani care au luat parte la programul de schimb cultural inițiat de școlile din Épinal și Schwäbisch Hall au confirmat această convingere. Obiectivul fusese atins. Astăzi, 55 de ani de la încheierea tratatului, Germania și Franța s-au apropiat din multe puncte de vedere. Tratatul de la Élysée e un succes deplin. Un rol important îl joacă consultările guvernamentale bilaterale periodice. Dar, în esență, acest succes se datorează promovării limbii celeilalte țări și schimbului cultural în rândul tinerilor.

Și atunci, cum ar putea fi îmbunătățit tratatul germano-francez? Cancelara germană a menționat, cu prilejul vizitei întreprinse la Paris, pe 19 ianuarie, că trebuie să se răspundă provocărilor secolului 21. Dar provocările cărora le răspunde în esență Tratatul de la Élysée sunt vechi de când lumea și mereu actuale.  

De sentimente e vorba

E vorba de cunoaștere și înțelegere reciprocă. De tolerarea culturii și a particularităților celuilalt, poate chiar de acceptarea și îndrăgirea lor. De stabilirea încrederii și a unui sentiment de apartenență, de convingerea că, indiferent ce se întâmplă, și în vremuri grele te poți baza pe un prieten adevărat. Și de a fi mândru de realizările celuilalt. Dacă un francez, la Poarta Brandenburg, sau un german, în fața Turnului Eiffel, pot spune "aceasta face parte și din cultura mea", atunci Tratatul de la Élysée și-a atins, fără îndoială, scopul.

De aceea, dragi politicieni de ambele părți, rugămintea mea: nu distrugeți acest document limpede și simplu, din anul 1963, în baza căruia milioane de tineri au avut posibilitatea să cunoască țara vecină și locuitorii ei, prin pălăvrăgeli birocratice despre Eurogrup și PESCO, Cooperarea Structurată Permanentă în politica de apărare a UE. Chiar dacă toate acestea sunt importante pentru viitorul Uniunii Europene, prietenia germano-franceză nu se definește (numai) prin deficite, cooperare militară și măsuri structurale. Ci printr-un sentiment germano-francez. 

Autor: Max Hofmann/maw

Vă mai recomandăm