1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Comentariu: UE vrea să-i țină afară pe migranți

Uniunea Europeană se transformă într-o fortăreață pentru a-i opri pe cei care ar putea solicita azil. Detenția migranților în Ungaria e doar o consecință cinică a acestui curs politic european, scrie Bernd Riegert.

Cu un an în urmă, Uniunea Europeană a închis așa-numita "Rută balcanică" pentru migranți și a ajuns la un acord cu guvernul de la Ankara care prevede ca noii-veniți - inclusiv cei care au fugit de războiul din Siria - să fie trimiși înapoi din Grecia în Turcia. Efectul dorit s-a observat imediat: Numărul migranților sosiți în Europa a scăzut drastic, afacerile traficanților de persoane au devenit mai dificile. Politica de descurajare funcționează.

Șefii de stat și de guvern subliniază în numeroase declarații oficiale că granițele UE din sud-est sunt "protejate" din nou și că "migrația ilegală" trebuie oprită. La frontierele dintre Turcia și Grecia respectiv Serbia și Ungaria au fost ridicate deja înainte garduri. Planul a avut succes.

Acum va fi blocată și ruta spre Italia

Dar "Fortăreața Europa" nu funcționează încă între Libia și Italia. Pe această rută au traversat Marea Mediterană în 2016 mai mulți migranți decât oricând. În numeroase declarații de la summiturile UE  statele membre s-au pronunțat și pentru blocarea acestui drum. Din nou, UE mizează pe o politică de descurajare.

Până acum, migranții din bărcile traficanților de persoane au fost salvați de unități de marină ale UE și aduși în Italia. Pe viitor, ei urmează să fie duși înapoi în Africa de Nord - sau descurajați de la bun început să se mai urce în bărci. Dacă acest plan are succes, Europa ar deveni o "fortăreață" perfectă, din moment ce nu ar mai exista, practic, nicio posibilitate pentru potențialii solicitanți de azil să ajungă pe teritoriul UE.

Dreptul la azil devine o farsă

Bernd Riegert, DW-Bruxelles

Bernd Riegert, DW-Bruxelles

Toate încercările de a intra în UE sunt calificate drept ilegale sau iregulare - o pervertire a dreptului la azil. În același timp, un migrant poate să solicite azil doar dacă a ajuns pe teritoriul UE. Dacă frontierele sunt închise, nimeni nu mai poate, practic, să-și exercite acest drept. Refugiații de război și persoanele persecutate în propria țară au numai în puține cazuri de excepție posibilitatea legală de a ajunge în UE. 

Această schimbare radicală în politica de azil este dorită, hotărâtă și anunțată de cele 28 de state ale Uniunii Europene. Din acest motiv, nu e de mirare că și Curtea Europeană de Justiție are aceeași poziție: A confirmat practica ambasadelor statelor membre de a nu le acorda potențialilor solicitanți de azil posibilitatea de a intra legal în UE. Vizele umanitare nu trebuie acordate în mod obligatoriu - fiecare stat UE e liber să acorde vize umanitare în conformitate cu propria legislație națională. 

În acest context, nu e cazul ca europenii să fie indignați de politica Ungariei și să se simtă superiori pe plan moral. Din punctul lui de vedere, premierul maghiar Orban nu face altceva decât să ducă mai departe în mod consecvent politica de imigrație a Uniunii Europene. Reținerea solicitanților de azil, aprobată de parlamentul maghiar, e posibilă printr-o directivă UE din 2013. Xenofobului Orban i se poate reproșa cel mult că merge prea departe în aplicarea directivei, din moment ce aceasta prevede reținerea migranților doar în cazuri de excepție, nu ca regulă generală. Dar aceste excepții sunt definite atât de vag, încât o plângere penală împotriva noii practici din Ungaria nu ar avea prea multe șanse de succes. În același timp, în Ungaria se află pe moment doar în jur de 600 de solicitanți de azil - un număr ridicol de mic în comparație cu Italia, Grecia, Austria sau Germania.

Reținerea migranților nu se practică doar în Ungaria  

Detenția migranților ilegali, respectiv limitarea libertății lor de mișcare pe durata procesării cererii lor de azil sau în cazul respingerii cererii, e posibilă și în alte state ale UE - și se practică în prezent. În Grecia, de pildă, migranții care și-au depus cererea de azil sunt obligați, de la acordul cu Turcia încoace, să rămână pe insulele din Marea Egee și să nu părăsească decât în cazuri de excepție așa-numitele centre de înregistrare.

În Italia, noul guvern intenționează să rețină mai mulți solicitanți de azil în Sicilia, pentru a-i putea expulza mai ușor. Din moment ce Italia se confruntă în prezent cu cel mai mare număr de migranți, celelalte state au multă înțelegere pentru această măsură. Și în Germania e posibilă reținerea temporară a unui solicitant de azil. De pildă, în zonele de tranzit din aeroport se practică verificări-fulger ale cererilor de azil, la fel ca în noile centre de primire din apropierea frontierelor. În cele 48 de ore ale verificării, migranții nu au voie să părăsească locul în care sunt cazați.

O politică a descurajării

Fiecare stat UE interpretează directiva europeană privind procedurile de azil în felul său. Ungaria nu e un caz singular, și Polonia are o politică foarte restrictivă. Prezumtive încălcări ale directivei există aproape peste tot, se arată în mai multe studii ale organizațiilor umanitare. Respingerea migranților și descurajarea lor au devenit un obiectiv politic în UE: Toți șefii de stat și de guvern sunt de aceeași părere, inclusiv cancelarul federal Angela Merkel.

Opiniile diferă însă când e vorba de împărțirea migranților care au ajuns deja în UE și a eforturilor europene în acest sens. Aici i se poate reproșa Ungariei cât și altor state că nu-și fac datoria. Distribuirea internă în UE a migranților și relocarea lor din Grecia sau Italia încă nu funcționează: Un eșec al "Fortăreței Europa". 

Autor: Bernd Riegert (das)

Vă mai recomandăm

Audio şi video pe aceeaşi temă