1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Comentariu: UE trebuie să reziste tentaţiilor

Cristoph Hasselbach / VD24 februarie 2014

Ani de zile, UE a pregătit o politică de apropiere a Ucrainei. Preşedintele Ianukovici a virat-o spre Moscova. Revoltele din Ucraina reactivează toate opţiunile. UE trebuie să fie atentă, afirmă Cristoph Hasselbach.

https://p.dw.com/p/1BEVL
Imagine: Karina Oganesjan

Nimeni nu se aştepta la o atât de rapidă evoluţie a evenimentelor, cu atât mai puţin Uniunea Europeană. Abia vinerea trecută, miniştrii de externe ai Germaniei, Poloniei şi Franţei - Frank-Walter Steinmeier, Radoslav Sikorski şi Laurent Fabius - l-au convins pe Ianukovici să accepte reforme consistente, în vreme ce, la Bruxelles, se decidea impunerea de sancţiuni împotriva conducerii ucrainene.

O zi mai târziu, Ianukovici, un preşedinte cândva extrem de puternic, dispărea subit din peisajul politic, în timp ce Parlamentul de la Kiev îl suspenda din funcţie.

Între timp, Iulia Timoşenko, a cărei cauză a fost fervent apărată de UE, a fost eliberată. Parlamentul ucrainean a decis, de asemenea, organizarea de alegeri anticipate în mai. Indiferent de evoluţia viitoare a situaţiei politice din ţară, Ucraina şi-a regăsit drumul către democraţie.

Un dialog UE-Rusia este necesar

În pofida senzaţiei de triumf, UE trebuie să reziste mai multor tentaţii. Nu trebuie să se sprijine pe niciuna dintre forţele politice. Ianukovici şi susţinătorii lui, dar şi preşedintele Putin însuşi au descris UE drept "partizană" - pe bună dreptate.

Desigur, UE nu s-a sfiit să arate că Timoşenko şi fostul boxer Kliciko sunt copiii de suflet ai Bruxelles-ului. Însă Ianukovici şi susţinătorii lui trebuie să continue să aibă un cuvânt de spus pe scena politică, altfel Ucraina nu-şi va găsi liniştea.

UE nu trebuie să confunde sprijinul politic cu tutelarea Ucrainei. Concepţiile germanilor, francezilor sau suedezilor despre democraţie nu pot fi aplicate întru totul în Ucraina. Această ţară trebuie să îşi găsească singură calea.

Dincolo de toate acestea, poate cel mai important lucru în acest moment este iniţierea unui dialog cu Rusia.

Ignorarea intereselor ruseşti şi încercarea de a transforma Ucraina într-un stat ostil Moscovei ar fi greşeli foarte mari, care ar distruge Ucraina şi ar declanşa un conflict acut cu Rusia, ale cărui urmări ar fi dezastruoase.

Mai mult ajutor

Indiferent cine va conduce Ucraina în viitor, va avea de înfruntat gravele probleme economice ale ţării, care ameninţă să distrugă orice progres democratic.

Tocmai de aceea, UE trebuie să pompeze în Ucraina mai mulţi bani ca până acum. Desigur, nu fără a impune anumite condiţii şi fără a intra în concurenţă cu Rusia. Până acum, ofertele pentru Ucraina au fost mai degrabă minore.

Fapt este că o ocazie ca aceasta de a apropia o ţară atât de importantă de Occident nu va mai apărea foarte curând. Dacă UE va da dovadă de zgârcenie, ar putea pierde totul.

Un alt aspect important care influenţează imaginea ucrainenilor despre UE este libertatea de circulaţie. Oamenii din această ţară vor să călătorească, de aceea ar trebui să li se ofere perspectivele renunţării la vizele de intrare în UE.

Abordarea "cu noi sau cu ei" este neproductivă

În Rusia şi, parţial, şi în Occident, există mulţi oameni care privesc încleştările politice din Ucraina ca pe nişte lupte geostrategice.

Ucraina nu vrea să fie tratată ca un obiect. Dacă ucrainenii pot alege singuri, liberi, nu vor alege să treacă cu arme şi bagaje nici în tabăra Rusiei, nici în cea a UE. Şi nici nu trebuie să facă acest lucru.

Dacă menirea Ucrainei este să fie pod între est şi vest, acest lucru nu este posibil decât în situaţia în care, în această ţară, îşi găsesc loc toate taberele.

E o misiune dificilă explicarea acestui lucru preşedintelui Putin, care gândeşte în termenii Războiului Rece. Însă o Ucraină stabilă şi prosperă, care are contacte bune atât cu UE, cât şi cu Rusia, ar fi şi în interesul Moscovei.

Nu este însă exclus ca Putin să aibă ezitări în planul politicii interne, temându-se ca flacăra democraţiei să nu se aprindă inclusiv în Rusia. Totuşi, asta nu poate fi problema UE.