1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Comentariu: Trump mai are de învăţat

Lupta SUA contra terorismului ar trebui să fie cumpătată, îndeamnă Barack Obama. Un semnal important, consideră Miodrag Soric.

Luptă verbală pentru putere. Preşedintele încă în exerciţiu Barack Obama şi succesorul său, Donald Trump, luptă fiecare pentru strategia sa în combaterea terorismului.

Între timp, cu sprijinul americanilor, trupele irakiene înaintează în oraşu Mosul aflat sub ocupaţia organizaţiei "Stat Islamic". Iar zeci de mii de oameni fug din oraşul sirian sub asediu Alep. Simultaneitatea acestor evoluţii demonstrează faptul că deciziile Administraţiei de la Washington au consecinţe. Deseori tragice. Este vorba despre viaţă şi moarte, despre existenţa unor ţări, despre stabilitatea în Orientul Apropiat şi Mijlociu.

Tocmai de aceea este important să ascultăm şi să privim atent maniera în care ţările occidentale poartă războiul contra terorismului, contra grupării extremiste "Stat Islamic".

Fără a rosti numele succesorului său, în timpul unui discurs adresat soldaţilor americani, Barack Obama a dat câteva sfaturi. Tortura este un act greşit, legile sunt valabile şi pentru militari, interdicţiile de călătorie în SUA aplicate musulmanilor contravin valorilor fundamentale ale Americii, iar decizia sa privind retragerea trupelor din Irak a fost corectă.

Moştenirea lui Obama

Au fost vorbele unui politician care îşi apără moştenirea lăsată în domeniul politicii de securitate, un politician cu o gândire profundă, diferenţiată. Pe de o parte Obama este mândru că, în timpul mandatului său, în SUA nu a fost comis niciun atentat major. Pe de alta este destul de orgolios cât să treacă sub tăcere greşelile trecutului. Ca, de exemplu, intervenţia în Libia.

Miodrag Soric, DW-Washington

Miodrag Soric, DW-Washington

În 2011 Obama, de altfel un lider destul de ezitant, s-a lăsat convins de către fostul secretar de stat Hillary Clinton - o femeie care, în anii anteriori, susţinuse intervenţia în Irak.

O politiciană ce aparţine unei elite care încurajează intervenţionismul. O elită compusă din nişte ulii ai politicii externe care şi până în ziua de azi reprimă sau banalizează consecinţele, parţial catastrofale, ale acestei politici asupra a milioane de oameni din alte părţi ale lumii.

De acest "establishment", ca să folosim chiar termenul său favorit, se distanţează preşedintele ales Donald Trump. Şi ştie că majoritatea americanilor îl aprobă. S-au dus vremurile în care se investeau miliarde în construirea şi consolidarea ţărilor de peste mări. Guvernele din Kabul, Bagdad, Tripoli sau din oricare altă parte vor trebui să treacă la treabă. 

Siguranţă pentru aliaţi

De remarcat faptul că pe cât de mult se deosebesc Trump şi Obama, asupra acestui ultim aspect ei nu par a gândi foarte diferit. Acelaşi lucru este valabil şi-n chestiunea finanţării pe termen lung a luptei contra terorismului. Obama şi Trump consideră că există pericolul scăpării cheltuielilor de sub control, în cazul conflictelor militare al căror sfârşit nu se întrezăreşte.

Însă toate acestea nu risipesc actualele temeri ale aliaţilor SUA. Guvernele de la Berlin, Paris, Tokio sau Seul se întreabă cum va arăta politica de securitate a preşedintelui Trump. Aliaţii au nevoie de siguranţă, de predictibilitate. Aşadar, reacţia noului preşedinte american va trebui să fie adecvată, bine cântărită. Fiindcă nimeni nu vrea să urmeze un partener lipsit de tact.

Trump mai are multe de învăţat.

Autor: Miodrag Soric/cs