1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Comentariu: Theresa May trebuie să spună adevărul despre Brexit

O alianţă nefastă între guvern şi mass media le amorţeşte britanicilor simţurile în materie de Brexit. Aceştia ar trebui să audă care vor fi urmările şi să se gândească încă o dată dacă vor cu adevărat ieşirea din UE.

Zilele acestea mai că-ţi vine să-i spui şefei executivului de la Londra: "Mrs. May, tear down this wall!" - "demolaţi acest zid", aşa cum a cerut la Berlin cu trei decenii în urmă preşedintele de atunci al SUA, Ronald Reagan. În 1987 un zid îi împiedica pe cetăţenii defunctei RDG să întoarcă spatele statului eşuat condus de Honecker. Astăzi există un zid virtual în jurul Regatului Unit - o ţară aflată pe drumul pierzaniei. Acest zid este compus din informaţii eronate, minciuni şi prejudecăţi, propagate de politicieni, inclusiv de guvernul britanic şi de presa de scandal. El ţine poporul britanic departe de adevăr şi-l lasă să se îndrepte spre prăpastie ca o turmă de şoareci de câmp.

Britanicii ajung pe buza prăpastiei exact pe 29 martie 2019, a declarat Theresa May pentru ziarul ei de casă "The Telegraph". Şefa guvernului n-a ezitat să spună şi ora exactă la care va avea loc evenimentul: orele 23, ora locală. În afară de eterna vorbărie despre "a good deal for Britain", May nu mai are prea multe de oferit. De aceea şi-a şi îndreptat, probabil, atenţia spre aceste formalităţi. Este de neînţeles cum o politiciană cu experienţă îşi îndrumă văzând cu ochii poporul spre criză. Bănuiala că între timp nu mai încearcă decât să se salveze pe ea însăşi pare îndreptăţită. Manifestă autoritate spre exterior pentru a stopa erodarea guvernului ei haotic. Astfel ea plasează interesele proprii şi pe cele ale partidului ei mai presus de bunăstarea Regatului Unit.

Hofmann Max Kommentarbild

Max Hofmann, directorul studioului DW de la Bruxelles

Brexit nu este ceva inevitabil

Dar iată că un alt fiu experimentat al imperiului de odinioară s-a decis să încerce să pună sub semnul întrebării inevitabilitatea Brexit-ului. Acesta este Lordul Kerr, nimeni altul decât arhitectul faimosului art. 50 al Acordului de la Lisabona, prin care doamna May vrea să-şi retragă ţara din UE.

Iar Lordul Kerr zice următoarele: "În fapt, ţara a avut şi are în continuare de ales dacă vrea să continue acest proces. Odată cu apariţia unor factori noi oamenii au dreptul să-şi schimbe opinia. Nu există în art. 50 nimic care să-i împiedice să facă asta."

Mai că ne vine să-l întrebăm pe Lordul Kerr: "Nu vreţi să concuraţi la funcţia de prim-ministru al Regatului Unit?" Fiindcă exact aceasta e chestiunea: Chiar dacă britanicii sunt în continuare împiedicaţi să afle realităţile dure ale negocierilor de Brexit şi consecinţele acestora (zidul de care vorbeam), ei nu mai sunt atât de neinformaţi pe cât au fost în preziua referendumului. În plus, mulţi dintre ei au aflat între timp cât de dezastruos acţionează la negocieri premiera şi guvernul ei. La Bruxelles mulţi ar râde dacă nu ar fi totul atât de trist. Eurodeputatul german conservator David McAllister, pe jumătate britanic cu rădăcini scoţiene, s-a declarat îngrozit de prestaţia rudelor sale politice şi reale din Marea Britanie.

Spre prăpastie, cu toată viteza

McAllister a povestit că susţinători ai Brexit-ului i-au povestit cu încântare cum o să studieze nepoţii lor în alte ţări europene în cadrul programului Erasmus. Dar acest program este al UE. Ieşirea din UE înseamnă şi ieşirea din Erasmus. Este doar un exemplu, dar care spune multe. De aceea trebuie repetat că numeroşi oameni din Marea Britanie nu au înţeles încă ce-i aşteaptă după Brexit. Anume declin economic, haos administrativ şi izolare politică. Dar McAllister mai are încă speranţă. "Dacă politicienii le explică britanicilor fără ocolişuri care vor fi consecinţele Brexit-ului, poate că va exista întoarcere", a afirmat el.

Exact asta ar fi sarcina Theresei May. Ar trebui să-şi dea seama că nu are un mare viitor ca şefă de guvern. Cu câteva săptămâni în urmă părea că recunoaşte acest lucru şi e dispusă să ia piciorul de pe pedala de acceleraţie. Dar între timp apasă din nou pedala fiindcă propria supravieţuire politică depinde de Brexit mai mult ca oricând. Dacă ţara ei ar fi unul din automobilele care nu vor mai fi curând produse în Regatul Unit din pricina ieşirii din UE, acesta s-ar îndrepta cu viteză maximă spre buza prăpastiei. Theresa May nu are, probabil, calităţile necesare pentru a se afla în fruntea Regatului Unit. Cu siguranţă nu le are pe cele necesare în vremuri atât de dificile. De aceea ar face bine măcar să-i spună propriului popor adevărul.

Max Hofmann