1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Comentariu: Terorismul îl ajută pe Trump

În timp ce Hillary Clinton a reacționat cu calm analitic la recentele atentate de la New York, Donald Trump a punctat prin cereri marcante. Cu mai puțin de două luni înaintea alegerilor, Trump profită de situație.

În vremuri normale, lumea ar sărbători reușita comună a Poliției și a FBI. La mai puțin de 24 de ore de la atentatele cu bombă de la New Jersey și New York, suspectul a fost nu doar identificat, ci și prins - iar în timpul operațiunii a fost doar ușor rănit, ceea ce face posibilă interogarea sa.

Faptul că acest succes abia dacă este băgat în seamă de opinia publică se datorează unui motiv clar (ca mai toate celelalte lucruri din aceste săptămâni): Donald Trump. Din nou, candidatul republican la președinția SUA găsește un răspuns simplu la teama americanilor de noi atentate comise de musulmani în America: este vorba de înlocuirea principiului corectitudinii politice cu cel al profilării rasiale a posibililor teroriști.

Lui Trump puțin îi pasă că acest racial profiling este interzis și în SUA. Din contră, când propunerile sale încalcă legislația în vigoare, pentru el și susținătorii săi este doar o dovadă în plus cât de corupt, terminat și greșit este actualul sistem. Și doar o persoană din afara lui ar fi capabilă să se asigure că toate legile vor fi subsumate de acum încolo primatului securității totale și imediate în propria țară.

Soluții rapide

Analizele complexe ale lui Hillary Clinton găsesc dimpotrivă puțini susținători. Puțini americani vor să știe ce au de-a face războaiele din Siria și Irak cu radicalizarea musulmanilor din America. Oamenii se simt nesiguri, lor le e teamă. Și vor soluții, cât de repede se poate.

Ines Pohl, corespondentă DW în SUA

Ines Pohl, corespondentă DW în SUA

De efectele pe termen mediu și lung nu se preocupă nimeni. Nu se pune întrebarea ce se va întâmpla cu o societate definită de izolare și apărare anti-terorism, în care domină frica și nesiguranța. Pe de altă parte, se aude tot mai mult afirmația că lumea s-a săturat să-și tot interzică exprimarea propriilor temeri. Sună foarte asemănător cu replica răspândită de AfD în Germania: "Ar trebui să putem să vorbim despre asta".

Statele Unite nu au găsit în mod evident soluția de a le oferi multor dintre cetățeni sentimentul că nu li se mai vorbește de sus, că pot să fie sinceri cu sentimentele, îngrijorările și speranțele lor. Lipsesc discursurile convingăttoare bazate pe găsirea de soluții conform legilor existente. Mulți nu au găsit instrumentele prin care să elimine din temerile și nesiguranțele lor aspectele rasiste și xenofobe.

Elite prea slăbite

Iar țara nu știe ce forțe sociale sunt destul de puternice pentru a împiedica escaladarea acestor tensiuni din societatea americană. Este clar în prezent că aceste forțe nu sunt nici elitele politice, nici cele mediatice.

Acestea sunt provocări prin care campania electorală americană evocă atmosfera actuală din țări ca Franța, Anglia, Polonia, Danemarca și chiar Germania. Sunt însă și întrebări care nu-și găsesc locul în intensitatea aprinsă a prezentului în SUA.

Autoimportanță comodă

Statele Unite sunt atât de obosite și polarizate după luni întregi de campanie că par gata să se prăbușească în fața camerelor de luat vederi în în ritmul știrilor de ultimă oră pe Twitter. Este prea târziu în această campanie să se poarte dezbateri cu privire la abordarea tabuurilor și întrebărilor ce definesc fundamentul moral al unei țări. Politicienii altor țări, în care alegerile generale sunt anunțate, dar nu imediate, au ceva mai mult timp la dispoziție pentru a părăsi comoditatea propriei vanități și de a se expune realității în care trăiesc oamenii normali.