1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Comentariu: Teroare fără sfârșit

Atentatul de la Londra a avut loc exact la un an de la atacurile de la aeroportul și metroul din Bruxelles. Repetarea groaznică a scenariului ne arată că terorismul va rămâne parte din viața noastră, crede Barbara Wesel.

De la îngrozitorul atentat de la Nisa de vara trecută, se pare că există un nou model de urmat pentru teroriști: autori singulari radicalizați care ucid cu cele mai simple mijloace pe care le au la dispoziție - deseori cu autovehicule și cuțite. Este un fel de terorism low-tech, la care nu e nevoie de constructori de bombe, de explozibil sau de arme de foc.

Și își ating ținta cu o siguranță mortală: pentru că tot ce pare să conteze pentru autori este numărul victimelor. Identitatea acestora nu pare să îi intereseze, chiar dacă printre victime se află și musulmani, cum a fost la Nisa și Bruxelles. Nu mai este deci vorba de uciderea așa-numiților "necredincioși", ci doar de crime propriu-zise.

Basmul despre cei "dezavantajați"

De la începerea acestei noi serii de atentate, în Franța, se tot caută motivele atacatorilor. A fost mult timp considerat valabil "modelul asistentului social": discriminarea și dezavantajarea economică s-ar afla la originile radicalizării viitorilor teroriști. Desigur că periferiile franceze au fost adesea lăsate de izbeliște; sigur că și la Birmingham - de unde se pare că provine atacatorul din Marea Britanie - există sărăcie și nedreptate. Dar acestea sunt răspândite peste tot în lume, fără ca oamenii să înceapă să-și omoare vecinii.

Barbara Wesel, corespondentă DW la Bruxelles

Barbara Wesel, corespondentă DW la Bruxelles

Noile cercetări din domeniu trimit la o altă schemă: autorii ar fi mici infractori în căutarea unui sens al existenței lor. Ar vrea să dea astfel vieții lor irosite o anume strălucire oribilă, profilându-se drept criminali în masă. Iar când totul se poate lega de un scop mai mare, de un "război sfânt" sau de "onoarea" lui Allah, atunci cu atât mai mult ar crede aceste personalități eșuate că primesc o identitate specială prin faptele lor.

Dumnezeu nu are nevoie de crime

Să aibă aceste acte teroriste ceva de-a face cu Islamul? Omorârea de nevinovați este o răstălmăcire perversă a învățăturilor musulmane. Iar numeroșii musulmani pașnici se luptă din răsputeri să nu fie asociați cu teroriștii. Dar nu e chiar așa de simplu: în această religie există o înclinație spre sectarism cu urmări mortale, de exemplu între suniți și șiiți, un sectarism folosit politic și motivat religios.

Există aici aspecte nerezolvate ale Islamului, care stau în calea unei coabitări pașnice în lumea globală. Dacă este nevoie de o modernizare a acestei religii, așa cum cer unii, sau doar de despărțirea de aberațiile criminale și de protagoniștii acestora, asta trebuie să decidă adepții Islamului. Creștinii nu mai pleacă în cruciade iar musulmani trebuie la rândul lor să elimine din paradigma lor mentală uciderile motivate religios. Căci Dumnezeu nu are deloc nevoie de crime.

Nu există securitate

Munca poliției și a autorităților de securitate a făcut progrese în ultimii doi ani. În Marea Britanie, lumea se mândrea cu modul eficient în care sunt supravegheate grupările islamiste. Dar și în Franța și Belgia a sporit cooperarea în domeniul securității iar astfel de grupări pot fi mai bine depistate și anihilate. Dar profilele ucigașilor din ultima vreme arată că este tot mai mult vorba de infractori frustrați, a căror radicalizare a trecut neobservată de autorități. Nu ai cum să verifici ce este exact în capul acestor oameni, ceea ce înseamnă că riscul de noi atentate rămâne, atât timp cât ideologia perfidă a Statului Islamic continuă să găsească noi adepți. Iar înfrângerea militară a acestei trupe de ucigași în Orientul Apropiat s-ar putea să înrăutățească situația pe termen scurt.

Între creștini, evrei, musulmani, hinduși și alte confesiuni nu are voie să se creeze o divizare, a declarat primarul Londrei, Saddiq Khan, după atentat. Urii și dorinței de a ucide le putem contrapune stilul nostru de viață tolerant și curajul civic. Peste tot, cel mai bun răspuns la terorism este continuarea vieții normale. Ceea ce nu înseamnă că autorii nu trebuie urmăriți cu toată forța și cu toate mijloacele disponibile. Nu avem voie să le facem cadou victoria asupra societății noastre liberale.

Autoare: Barbara Wesel

Vă mai recomandăm