Comentariu: SPD - punct și de la capăt

Totul e bine când se termină cu bine. Cu o majoritate clară de 66%, membrii SPD au spus "da" reeditării alianței guvernamentale cu Angela Merkel. Înainte de Paști, la sfârșitul lunii martie, noul guvern ar trebui să fie instalat.

A fost un drum anevoios până la acest rezultat. Negocieri de coaliție eșuate. Politicieni de top debarcați, cum ar fi fostul lider SPD Martin Schulz. Momente dificile pentru cancelara Merkel, care pur și simplu nu reușea să găsească majorități pentru un guvern în noua lume a partidelor mici.

E o situație nouă pentru Germania. De la înființarea Republicii Federale în 1949, unul din cele două partide majore - conservator sau social-democrat - își căuta un partener, dacă nu avea din start destule mandate să guverneze singur. Și cu asta, basta. În ultimii doisprezece ani, situația părea și mai previzibilă. Angela Merkel a tot fost și a rămas cancelară federală. Restul nu prea mai conta.

Odată cu intrarea formațiunii conservatoare de dreapta, AfD (Alternativa pentru Germania) în parlament, s-a cam terminat cu acest mod convenabil de a face politică. Marile partide au pierdut din anvergura de altădată, cele mici au crescut. Prin urmare, găsirea unor majorități guvernamentale a devenit din ce în ce mai complicată.

Germania se luptă pentru identitate

Această nouă constelație reflectă ceea ce se întâmplă în întreaga Germanie. Cele două blocuri mari - CDU/CSU respectiv SPD - și-au dezamăgit atât de rău electoratul încât acesta s-a radicalizat, îndreptându-se tot mai mult spre partidele aflate pe marginea de dreapta și de stânga a eșichierului politic. Fostele partide mari nu au avut concepte politice pentru a răspunde temerilor multor germani care se simt nesiguri și copleșiți, care simt că li se alterează condițiile de viață. Partidele nu au găsit un răspuns la întrebările legate de globalizare, integrare și identitate. De asemenea, în plan extern, Germania nu și-a clarificat rolul pe care dorește să-l joace în noua ecuațieTrump-Xi-Putin și ceea ce ar trebui să însemne, în cele din urmă, asumarea unei mai mari responsabilități în politica externă și de apărare europeană.

Se prea poate ca ultimele luni de lupte politice grele să fi fost apelul de trezire, de care Germania are nevoie cu disperare. Politicienii trebuie să-i facă pe alegători să simtă că sunt luați, din nou, în serios. Clasa politică trebuie să demonstreze că a priceput semnalele din partea populației, fără a cădea pradă naționalismului vechi și periculos. În ciuda guvernării comune, cele două tabere din marea coaliție trebuie să găsească un mod de argumentare în interiorul alianței, pentru a se diferenția una de cealaltă. Doar profiluri mai clare și mai distincte vor putea opri pierderea electoratului propriu. Dacă nu vor reuși, ambele partide se vor prăbuși împreună în următoarele alegeri, cel târziu în 2021. 

Apel de trezire important

Angela Merkel poate forma acum un nou guvern. Drumul anevoios spre consens este un semnal clar că e nevoie de negocieri dure pentru stabilirea cursului politic. Odată cu intrarea AfD în Bundestag-ul german s-a declanșat o nouă cultură a dezbaterii politice, ceea ce dă curaj. Deputatul ecologist Cem Özdemir a fost unul dintre primii care a arătat, într-un discurs strălucit, cum trebuie tratate ura și excluderea. Fiul unor imigranți turci a subliniat că iubirea și mândria pentru patria germană nu trebuie să fie categorii care aparțin doar trecutului nazist. Ci pot fi un izvor de energie pentru salvgardarea contractului social existent în Germania, bazat pe pluralism și libertate. Demult nu s-a mai auzit un asemenea discurs.

A sosit, deci, momentul disputelor în găsirea argumentului mai bun. Vremea lipsei de alternativă s-a încheiat. E un început bun după perioada de paralizie politică, care a durat mai mult decât cele cinci luni de la începerea negocierilor pentru formarea unei coaliții guvernamentale.

Ines Pohl / rcs