1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Comentariu: Spania aplică UE o nouă lovitură

Formarea guvernului va fi dificilă în Spania. Dacă se va alcătui o coaliţie populistă de stânga, criza din UE ameninţă să se agraveze, consideră Bernd Riegert.

De parcă Brexit nu ar fi fost de ajuns, în sud-vestul UE lucrurile se complică pentru Bruxelles. Creşterea populiştilor de stânga spanioli nu anunţă nimic bun, fiindcă refuzul lor de a aplica recomandările economice ale Comisiei Europene subminează ghidarea comună a zonei euro. Spania suferă de pe urma unui "dictat al UE de economisire", după cum susţine liderul formaţiunii de stânga Podemos, Pablo Iglesias. Dar este fals. Spania nu a fost niciodată salvată de faliment ca Grecia sau Portugalia, direct din fonduri europene de salvare, ci a beneficiat de credite pentru asanarea băncilor sale în prag de faliment. Troica alcătuită din Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Centrală Europeană nu s-a aflat aşadar niciodată în Spania şi prin urmare nu poate dicta nimic.

Lozincile ţin loc de soluţii

Bernd Riegert, DW-Bruxelles

Bernd Riegert, DW-Bruxelles

Politica fiscală spaniolă este făcută de guvernul spaniol în colaborare cu zona euro. Dacă cineva a făcut economii şi a redus cheltuielile bugetare, acesta a fost guvernul conservator condus de Mariano Rajoy, un politician compromis de scandaluri de corupţie. Podemos vede în UE un adevărat inamic, ceea ce nu are nimic comun cu realitatea. Spania nu face economii, ci se îndatorează tot mai tare, nesocotind pactul de stabilitate bugetară al zonei euro. Comisia Europeană şi restul ţărilor din zona euro au închis ambii ochi şi fac Spaniei concesii. Nu se poate deci vorbi nicidecum de un dictat de economisire.

Paralizia politică din Spania face ca statul să fie foarte fragil. Separatiştii catalani complică lucrurile suplimentar. Poate fi făcută o comparaţie cu Marea Britanie, care ameninţă să facă implozie din cauza Scoţiei.

Dacă stânga va creşte cheltuielile publice şi va majora taxele, partenerii din zona euro s-ar vedea obligaţi să decidă măsuri asemănătoare, şi asta ar însemna nerespectarea criteriiilor de deficit în următorii ani. Politica de economisire, criticată de Podemos, a făcut ca în Spania să se înregistreze iarăşi creştere economică iar şomajul să mai dea înapoi, foarte încet. Situaţia politică nesigură din Spania a produs deja o slăbire a dinamicii economice. Întărirea populiştilor de stânga ar putea produce, la fel ca în Grecia, un stopa al investiâţiilor şi în cel mai rău caz ar putea proovca o recesiune.

Îngrijorare din cauza ţărilor din sudul UE

UE vede ameninţată şi Portugalia, unde un guvern de stânga şi-a luat adio de la limitarea datoriilor şi respectarea criteriilor de deficit. Grecia pare să devină un caz fără salvare. Guvernul de stânga de la Atena va da seamă pentru stoparea creşterii economice. Ţara nu mai este ţinută în viaţă decât de injecţiile de bani primiţi de la alte state ale zonei euro. Grexit nu este oportun din punct de vedere politic din pricina crizei refugiaţilor. Şi în Italia cresc populiştii de stânga, grupaţi în formaţiunea Cinque Stelle. Premierul social-democrat Matteo Renzi reuşeşte însă să se ţină bine. Aplică reforme, dar trebuie spus că şi el vrea să majoreze cheltuielile de stat.

Stale din sudul UE sunt în criză. Populiştii de stânga obţin la alegeri rezultate tot mai bune. Totuşi ei nu militează pentru ieşirea din UE ca electoratul britanic. Podemos vrea menţinerea Spaniei în UE, dar vrea ca UE să nu mai fie atât de dominată de Germania. Mai nou, liderul Podemos îşi împodopeşte discursurile cu declaraţii patriotice. Seamănă cu discursul naţionalist al lui Nigel Farage în Marea Britanie. În Italia, Cinque Stelle vrea rămânerea în UE, dar vrea ieşirea din zona euro. În Grecia, radicalii de stânga vor să păstreze moneda euro, fiindcă au realizat că nu au nicio şansă dacă părăsesc uniunea monetară.

UE riscă să se destrame

Fără Marea Britanie care s-a opus până acum, statele care vor să facă datorii mai mari, inclusiv Franţa, devin mai puternice. Le va fi mai greu Germaniei, Finlandei, Irlandei şi Olandei să-şi impună pe mai departe austeritatea în Europa. Banca Centrală Europeană menţine dobânda mică pentru împrumuturile contractate de statele din sud. Dar nu este sigur cât vor mai funcţiona aceste metode, bune doar pentru a câştiga timp. Dacă stânga ajunge să facă jocurile în Spania, este posibil ca preşedintele BCE, Mario Draghi, să nu mai poată împiedica sancţiunile împotriva statelor din sud.

Sau poate că statele care plătesc pentru politica dobânzilor mici se vor speria. In Olanda, populistul de dreapta Geert Wilders vrea să impună un referendum de ieşire din UE. Nu findcă s-ar opune unui dictat al austerităţii din Bruxelles, ci fiindcă se opune ajutoarelor pentru ţările din sud. În Germania, formaţiunea populistă de dreapta AfD vrea din acelaşi motiv să renunţe la moneda comunitară. Forţele centrifuge în UE devin tot mai puternice, şi în sud, dar şi în nord.