1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Comentariu: Serbia, pe drumul ei spre Europa (Mare)

Cu Partidul Sârb al Progresului (SNS), pe care îl conduce, Aleksandar Vučić a reuşit să obţină majoritatea absolută a voturilor la scrutinul parlamentar anticipat, desfăşurat duminică.

default

Aleksandar Vučić

În seara alegerilor, Aleksandar Vučić a decalrat, triumfător, că victoria formaţiunii sale, SNS, a fost şi mai convingătoare decât cea repurtată de Slobodan Milošević în 1990. O comparaţie puţin cam ciudată, care ascunde şi un amănunt important. Rolul dominant pe care Partidul Socialist al lui Milošević l-a jucat ani de-a rândul arată că majoritatea cetăţenilor se pot şi înşela câteodată. Slobodan Milošević, aşa cum a precizat cândva un înţelept analist politic, n-a fost un dictator, ci un "autocrat plebiscitar".

Schimbare de paradigmă

Să se voteze greşit reprezintă un risc pe care îl implică orice alegeri libere. În Serbia, oamenii au votat şi în era post-Milošević de mai multe ori greşit. Iar din perspectiva situaţiei actuale din Serbia, putem spune că cetăţenii săi au votat şi în istoria recentă a ţării adesea cu cine nu trebuia. Clasa politică i-a dezamăgit în repetate rânduri pe sârbi: mai întâi vechea elită politică din jurul lui Milošević, care a condus ţara spre război, iar apoi cea nouă, democratică, gestionând "tranziţia", printr-o politică cleptomană şi contradictorie. Aceasta până ce a venit din nou rândul naţionaliştilor reformişti şi foştilor aliaţi ai lui Milošević să preia puterea, de astă dată nu cu o agendă electorală care promitea o Serbie Mare, ci o Mare Europă. Căci astăzi nu se mai urmăreşte extinderea teritorială a Serbiei prin alipirea de noi teritorii, ci extinderea UE odată cu aderarea ţării din Balcani la marea familie europeană

Revenind la alegerile anticipate de la finele săptămânii, rezultatul excelent obţinut de Aleksandar Vučić, de aproape 50 de procente, reprezintă în fond confirmarea rolului său, tot mai puternic pe scena politică a Belgradului. Acest scrutin anticipat a fost organizat atât de rapid tocmai pentru ca cel mai puternic om al ţării să devină şi formal noul şef de guvern.

Cum se explică succesul lui Vučić?

Fostul guvern condus oficial de Ivica Dačić, din umbră însă de Aleksandar Vučić, în calitatea sa de vicepremier, a repurtat şi unele succese. De pildă a reglementat raporturile Serbiei cu provincia secesionistă Kosovo, a cărui independenţă nu o recunoaşte, în baza unui acord în conformitate cu normele UE. Acesta a reprezentat de altfel condiţia impusă de Bruxelles pentru a-i oferi Serbiei statutul de ţară candidată la aderare. Totodată, mai mulţi oligarhi, duşmăniţi de popor, s-au trezit în spatele gratiilor.

Ei bine, Aleksandar Vučić a reuşit să prezinte aceste importante succese ale guvernului drept rezultate ale politicii sale. Opţiunile exprimate de electoratul sârb, duminică, la urne, nu fac decât să confirme ceea ce indică de multă vreme deja sondajele de opinie. Anume că Partidul Sârb al Progresului a ajuns mai puternic decât toate celelalte formaţiuni la un loc. Problema va fi că opoziţia e foarte slabă şi fărâmiţată, ceea ce înseamnă că ea nu va putea exercita un rol de control faţă de partidul de guvernământ, SNS. Partidul aflat până acum al guvernare, format din rândurile socialiştilor lui Milošević, a obţinut un rezultat mulţumitor duminică, nefiind însă capabil de a forma noul cabinet. Aşadar, ex-premierul sârb, Ivica Dačić, şi-a îndeplinit misiunea de a-i netezi lui Aleksandar Vučić calea spre zenit. De el nu mai e nevoie. Din viitorul guvern ar mai dori să facă parte şi fostul preşedinte Boris Tadić, al cărui partid nou înfiinţat a reuşit să treacă pragul electoral de 5 %. Rămâne de văzut dacă Vučić va dori parteneri de coaliţie. Şi chiar dacă va opta pentru unul sau altul, acesta nu va avea cu siguranţă prea multe de spus în noua conjunctură politică de la Belgrad.

Sarcina ce-i revine noului premier este aceea de a impune programul dur de reforme solicitat de UE. El va trebui să retrezească speranţele oamenilor, dezamăgiţi nu odată în trecut, şi să le reducă teama. Rămâne de văzut şi ce efecte va avea stilul său autocrat de guvernare. Va suporta şi alte opinii, va suporta critici? Sau se va considera un nemuritor? Abia acum, după acest scrutin, se va vedea dacă Vučić va acţiona în spiritul unei democraţii pământeşti sau îşi va urmări ambiţiile sale... nemuritoare?