1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Germania

Comentariu: Securitatea ca laitmotiv al campaniei electorale

După atentatul de la Berlin toate formaţiunile politice din Germania pozează în întruchiparea intransigenţei, în timp ce teama lor faţă de partidul populist de dreapta AfD este în creştere, crede Marcel Fürstenau.

Cine oferă mai mult? Cui îi trece prin cap o lege şi mai aspră sau o poziţie şi mai dură? Ce verdict şi mai tăios ar putea fi rostit la adresa reacţiei parţial superficiale a autorităţilor? Trei întrebări, un singur răspuns: tot ce era de spus şi de cerut, s-a spus şi s-a cerut. Ministrul federal de Interne, Thomas de Maizière (CDU), cere centralizarea competenţelor Poliţiei şi desfiinţarea oficiilor de land pentru apărarea Constituţiei. Şeful social-democraţilor, vicecancelarul şi ministrul Economiei, Sigmar Gabriel (SPD), cere "toleranţă zero" faţă de salafiştii cu potenţial periculos. 

Premierul ecologist al landului Baden-Württemberg, Winfried Kretschmann, consideră statele din nordul Africii ţări de origine sigure. Şefa grupului parlamentar stângist, Sahra Wagenknecht, îi reproşează cancelarei Angela Merkel o parte de vină în urma atacului terorist de la Berlin apropiindu-se astfel, retoric, de formaţiunea populistă de dreapta Alternativa pentru Germania (AfD). Iar pe fondul greşelilor comise de către oamenii legii în cazul atentatorului de la Berlin, Christian Lindner (FDP), preşedintele liberalilor încă nereprezentaţi în Bundestag, vorbeşte despre un "eşec al Guvernului".  

Discursuri şi cereri exagerate

Pentru cei care încă n-au observat: Germania se află în plină campanie electorală, deşi alegerile parlamentare vor avea loc în toamnă. Însă fiecare formaţiune se teme să nu cumva să rămână de căruţă. Aşa că iese la rampă cu discursuri pregnante şi cereri exagerate. Ca atare, a pierit orice speranţă că, dincolo de graniţele partidelor, problema securităţii interne va fi abordată cu seriozitatea cuvenită.

Din nefericire, de data aceasta, până şi de altfel chibzuitul ministru federal de Interne Thomas de Maizière vine cu propuneri nerealiste. Fiindcă numai nerealistă poate fi ideea de consolidare a autorităţii federale în dauna celor de land. Proiectul său ar eşua numai luând în considerare lipsa majorităţii de două treimi pentru o modificare a Constituţiei, nemaipunând la socoteală faptul că cele 16 landuri federale nici nu se gândesc să renunţe la competenţele pe care le deţin.

BKA şi lupta contra terorismului

Marcel Fürstenau, DW-Berlin

Marcel Fürstenau, DW-Berlin

O privire asupra hărţii Germaniei este suficientă pentru a înţelege că o Poliţie centrală ar fi complet depăşită de situaţie, dacă ar trebui să asigure securitatea peste tot. Ar fi de ajuns dacă Oficiul federal pentru combaterea criminalităţii (BKA) ar prelua o funcţie de coordonare în lupta antitero. Aşa cum coordonarea agenţilor sub acoperire i-a revenit Oficiului federal pentru protecţia Constituţiei (BfV) în cazul deconspirării grupului neonazist "Subterana Naţional-Socialistă" (NSU).

Astfel ar fi foarte limpede cine ar prelua responsabilitatea în situaţii de criză. În prezent, când lucrurile se complică, răspunderea este pasată. Însă cu o asemenea structură n-ar mai exista nicio scuză. În cazul Amri s-au comis greşeli nu din cauza lipsei de informaţii privind potenţialul periculos al acestui individ, ci din cauza incapacităţii autorităţilor de a acţiona.

Cât de lipsită de substanţă este dezbaterea pe marginea securităţii interne o demonstrează, fără echivoc, poziţia vicecancelarului Sigmar Gabriel (SPD) faţă de salafiştii periculoşi: "toleranţă zero!". Potenţialul contracandidat al cancelarei Angela Merkel (CDU) la alegerile pentru Bundestag din luna septembrie face pe durul şi formulează o cerere de la sine înţeleasă. Fiindcă nimeni nu-i de părere că oamenii violenţi ar trebui trataţi cu îngăduinţă. Violenţa diminuează sentimentul de siguranţă al cetăţenilor, încrederea lor în statul de drept. Aşa că n-are nicio importanţă dacă oamenii periculoşi sunt salafişti, extremişti de dreapta ori de stânga sau orice altceva. 

AfD mulţumeşte pentru sprijinul acordat în campanie...

De aceea vorbele, ca cele ale preşedintelui SPD, Sigmar Gabriel, nu reprezintă decât unul şi acelaşi lucru: zgomot de campanie electorală. Căci numele său ar putea fi înlocuit la fel de bine cu oricare alt politician, de orice culoare, care doreşte şi trebuie să fie auzit în chestiunea securităţii interne. Fiindcă oamenii vor să ştie ce concepte viabile înaintează politicienii în lupta contra terorismului. Şi-ar fi frumos să le afle după emoţionantul start în Noul An, dar se pare că teama faţă de partidul populist de dreapta AfD este prea mare. În ciuda competiţiei strânse între celelalte partide, în actualele sondaje privind tendinţele electoratului german, Alternativa pentru Germania (AfD) continuă să crească.

Autor: Marcel Fürstenau/CS