1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Comentariu: Scepticism după reuniunea Minsk II

După îndelungi negocieri la Minsk, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a anunţat că s-a convenit o încetare a focului. Totuşi, se justifică o doză de scepticism, consideră Ingo Mannteufel, într-o primă evaluare.

Unele aspecte continuă să fie neclare, după încetarea reuniunii la vârf de la Minsk, la care au participat şefa executivului german, Angela Merkel şi preşedinţii Rusiei, Franţei şi Ucrainei Vladimir Putin, Francois Hollande şi Petro Poroşenko. A fost un maraton al tratativelor, care a durat toată noaptea de miercuri spre joi. Putin a fost primul care s-a adresat succint presei. El a declarat că părţile aflate în conflict au convenit o încetare a focului în estul Ucrainei, începând cun data de 15 februarie. Această informaţie a fost confirmată ulterior de şefa executivului german, Merkel, şi de preşedintele francez, Hollande.

Minsk II nimic mai mult decât Minsk I?

Încetarea luptelor în estul Ucrainei este fără doar şi poate o veste bună. Totuşi, din cauza puţinelor informaţii legate de actualul acord, se impune scepticismul. Aparent, înţelegerea Minsk II nu conţine elemente în plus faţă de Minsk I, un acord convenit în septembrie 2014. Şi prima înţelegere conţinea un armistiţiu şi retragerea armamentului greu, dar aceste prevederi nu au fost niciodată respectate pe deplin.

Ingo Mannteufel

Ingo Mannteufel, şeful departamentului Europa şi al Redacţiei Ruse a DW

Între timp, separatiştii din estul Ucrainei, sprijiniţi de Rusia, au câştigat pretutindeni teren în urma ofensivelor militare pe care le-au lansat. În prezent, lupte violente se desfăşoară în jurul localităţii Debalţevo, un important nod feroviar, pe care separatiştii l-au încercuit şi pe care trupele ucrainene nu vor, cum lesne se înţelege, să-l cedeze fără luptă.

Lipsa informaţiilor concrete privind detaliile înţelegerii Minsk II impune prudenţă. Dar impune şi o doză de scepticism legată de respectarea armistiţiului care va intra în vigoare peste trei zile. Orice armistiţiu are şanse de izbândă numai dacă zona demilitarizată instituită între părţile aflate în conflict este monitorizată de suficient de mulţi observatori independenţi. Neîndeplinirea acestei condiţii face ca riscul continuării luptelor să fie unul major.

Guvernul de la Kiev va avea însă sarcina nu doar să tolereze un regim ostil în estul Ucrainei, ci să-l şi sprijine economic şi financiar. În schimbul acestei obligaţii se sugerează vag că statul ucrainean va controla din nou frontiera ruso-ucraineană spre sfârşitul anului în curs. Din această perspectivă, Ucraina nu a câştigat mare lucru pentru propria securitate de pe urma acordului Minsk II.

De la Minsk II la Bruxelles

Este de aşteptat ca preşedintele Franţei, Hollande, şi şefa guvernului german, Merkel, să împărtăşească detalii privind înţelegerea de la Minsk şi celorlalţi şefi de stat şi de guvern europeni, în cadrul reuniunii UE la vârf de la Bruxelles. Dacă scepticismul se va dovedi întemeiat şi dacă vărsările de sânge vor continua şi după Minsk II, nu se poate exclude relansarea dezbaterii privind înăsprirea sancţiunilor la adresa Rusiei şi chiar reluarea în discuţie a livrărilor de arme către Ucraina.