1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Comentariu: Revoluţia demnităţii în Ucraina

Ucrainenii au învins un regim autocratic. Au optat pentru democraţie şi îşi doresc un stat de drept. Dar noul început poate eşua din cauza oligarhilor din propria ţară şi din cauza Moscovei, apreciază Bernd Johann.

1989 a fost un an de cotitură în Europa. În Germania s-a prăbuşit zidul din Berlin. Cetăţeni curajoşi s-au eliberat din Tallin şi până la Sofia de hegemonia sovietică. 25 de ani mai târziu, tot mai există în Europa oameni care luptă pentru libertate şi democraţie. În piaţa centrală din Kiev, ucrainenii s-au ridicat cu exact un an în urmă împotriva unui regim corupt şi autoritar. Ţelul lor: o ţară nouă, dotată cu stat de drept şi democraţie. Mulţi dintre demonstranţi au avut ca model ţările UE.

Luni în şir, sute de mii de demonstranţi au rezistat în piaţa centrală din Kiev şi în alte oraşe ucrainene, în ciuda frigului şi a opresiunii tot mai brutale. În final au biruit. Potentaţii au capitulat şi s-au refugiat în Rusia, ţară care i-a sprijinit şi care denunţă şi astăzi o lovitură de stat.

De atunci, influenţa Kremlinului asupra Ucrainei se tot diminuează. Rusia îşi vede astfel ameninţată propria putere. Oamenii din Ucraina califică în schimb evenimentele de acum un an "revoluţia demnităţii". Ei au refuzat să mai fie umiliţi şi furaţi de un sistem autocratic. Dar lupta lor este departe de a fi câştigată.

Protestele de la finele anului 2013 au fost provocate de preşedintele de atunci Victor Ianukovici. La presiunile Rusiei, el a stopat surprinzător, pe 21 noiembrie, planificata asociere a Ucrainei la UE. În reacţie, protestatarii, coordonaţi prin intermediul reţelelor de socializare, au ocupat centrul capitalei.

Rapid, fenomenul a căpătat caracter de masă. Protestatarii, proveniţi din toate mediile sociale, s-au tot înmulţit, pe măsură ce regimul reacţiona cu violenţă şi oprimare. Şi grupări naţionaliste şi extremiste s-au alăturat demonstranţilor. Cu toate acestea, alegerile care au urmat, generale şi prezidenţiale, au fost câştigate detaşat de forţele democratice şi reformiste. Ucraienii au refuzat astfel radicalismul, fie acesta şi anti-rusesc, în toiul unui război al armelor şi propagandei, în care s-au văzut atraşi de Rusia.

Oligarhii fac în continuare jocurile din umbră

Deutsche Welle REGIONEN Osteuropa Ukrainisch Bernd Johann

Bernd Johann

Ucrainenii au făcut uz de dreptul lor la autodeterminare. Dar "revoluţia demnităţii" este departe de a se fi încheiat. Alegerile au conferit legitimitate democratică schimbării de regim. Dar revendicarile venite din mijlocul societăţii sunt departe de a fi onorate. Puterea reală în ţară o au tot oligarhii. Ei sunt reprezentaţi şi în noul legislativ. Activi sunt în continuare şi politicieni ai erei Ianukovici, care urmăreau să submineze mişcarea democratică prin legi draconice.

Cu toate acestea, speranţa nu este pierdută. Mulţi reprezentanţi ai demonstranţilor au fost aleşi în Parlament. Ei ar putea împrospăta scena politică. Împreună cu forţele vechi au misiunea de a înfăptui reforma.

Lupta pentru demnitate nu este câştigată

Principala miză este independenţa justiţiei, controlul democratic al structurilor de securitate, omnipotente până mai ieri, şi încetarea corupţiei. Sunt necesare de asemenea măsuri de preîntâmpinare a îmbogăţirii elitelor politice. Abia când aceste lucrurui vor deveni realitate se va putea vorbi despre onorarea revendicărilor făcute de demonstranţi. Abia atunci oamenii vor duce un trai demn în Ucraina şi vor putea spune că "revoluţia demnităţii" a fost încununată de succes.

Ucraina este însă pândită de o mare primejdie, reprezentată de expansionismul rusesc. Kremlinul încearcă din răsputeri să împiedice apariţia unei Ucraine libere. Anexarea Crimeei şi războiul din Donbas destabilizează regimul pro-occidental de la Kiev, atât politic cât şi economic şi militar. Ucrainenii califică pe drept cuvânt acţiunile Rusiei drept agresiune. La 25 de ani de la curmarea hegemoniei sovietice în Europa Centrală şi de Est, un alt popor european se luptă pentru autodeterminare. În joc sunt zonele de influenţă dar şi demnitatea oamenilor.