1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Comentariu: Refugiații ca ostatici

Politicienii UE fac politică pe spatele situației grave a refugiaților de la granița dintre Grecia și Macedonia. Refugiații sunt folosiți în mod cinic, e de părere Bernd Riegert.

UE a ieșit întotdeuna mai puternică din crize. Atunci când presiunea este foarte mare, UE găsește un compromis. Veridicitatea acestor formulări standard, fără conținut, despre atitudinea Uniunii va fi pusă acum la încercare în mod cinic. Prin faptul că atâția refugiați și migranți sunt ținuți la granița dintre Macedonia și Grecia, Austria și statele balcanice fac presiuni asupra Greciei să ia măsuri.

În același timp, există speranța că imaginea disperării refugiaților, împrăștiați cu gaze lacrimogene, va impresiona șefii de stat și de guvern ai țărilor UE și îi va determina să cadă de acord cu privire la redistribuirea refugiaților.

Cancelara Germaniei, Angela Merkel,

pledează în continuare pentru această ”soluție europeană”. Până în 7 martie, când va avea loc următorul summit, situația din Grecia trebuie să se rezolve. Conducerea austriacă speră să îi facă pe eventualii refugiați și migranți să rămână în Siria, Irak și Afganistan, prin prezentarea acestor imagini terifiante. Dar pe semne că lumea uită sau nu ia în considerare faptul că la granițele Greciei, în Atena, pe insule sau în portul Pireu, acești oameni care suferă realmente au devenit o piesă pe tabla de șah a politicienilor UE. Este o politică cinică, ce trebuie să înceteze numaidecât.

Învinovățirea Greciei nu este o soluție

Nu putem să atribuim toată vina Greciei. Nu avem voie să lăsăm baltă Grecia, a declarat Angela Merkel, în interviul televizat de duminică. Dar se întâmplă exact acest lucru. Cancelara, izolată în Europa, nu a prezentat nicio alternativă. Ministrul austriac al apărării i-a recomandat lui Merkel să transporte refugiații din Grecia direct la München. Prin aceasta, demonstrează că vrea să o pună pe Merkel sub presiune, în ceea ce privește soarta oamenior. Ceea ce este o ticăloșie.

Cum ar trebui atunci să procedeze Grecia? Să implodeze statul? Nu e nici acum departe de această soartă. Premierul Alexis Tsipras a amenințat deja cu o blocadă la adresa deciziilor UE, în loc să fi construit deja îndeajuns de multe adăposturi pentru refugiați. Pentru asta a primit bani de la Bruxelles în vară. Grecia ar trebui numai să-i folosească. Chiar și în această situație de criză, statul este absent, bazându-se pe ajutor din partea organizațiilor caritabile și a cetățenilor inimoși.

Nu ar fi cazul însă ca statele Europei Centrale să arate cu degetul spre Grecia. În Franța, refugiați și migranți trăiesc de 15 ani în condiții inumane la Calais, mai nou și la Dunquerque. Franța și Marea Britanie - în calitate de țări de destinație pentru acești migranți - nu au găsit până acum nicio altă soluție în afară de întărirea gardurilor și distrugerea lagărelor la fiecare câțiva ani. Sigur că situația de la Calais este comparativ mai simplă decât drama din Grecia. Dar politica eșuată cu privire la acordarea de azil rămâne totuși o rușine.

Umanitatea se lasă așteptată

Nu mai putem aștepta alte summit-uri UE fără rezultat. Trebuie să ne ocupăm de oameni. Vrem să se ajungă la pierderi de vieți omenești? Până când va continua această tactică abjectă? Refugiații și migranții nu vor putea fi ținuți în Grecia pe termen lung prin această strategie a închiderii granițelor. Oamenii își vor căuta noi rute: prin Bulgaria, Albania, Egipt, Libia, Italia. Ne-am înșela să credem că Turcia va rezolva singură problema și că va opri fluxul refugiaților către Grecia.

Fără ajutor din partea Europei

de a prelua refugiații, Ankara nu are niciun interes să joace rolul de grănicer al Europei.

Politica făcută pe spatele refugiaților și al migranților, fie ea în Grecia, Macedonia, Franța sau oriunde altundeva în Europa, trebuie să ia sfârșit. Înaltul comisar pentru refugiați al Națiunilor Unite acuză UE de provocarea unei catastrofe umanitare în Grecia, fiind în mare parte vinovată pentru aceasta. Nu prea mai e nimic de adăugat aici.

Vă mai recomandăm