1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Comentariu: Reforme cu reticenţe

De la debutul crizei elene încoace, tragedia se tot repetă. Reformele atât de necesare se adoptă abia în ultimul moment. De aceea situaţia nici nu are cum să se îndrepte, este de părere Spiros Moskovou.

default

Alexis Tsipras

Spectacolul elen se repetă aproape cu regularitate începând din 2010 încoace, sub toate guvernele, de diverse culori: de câte ori se apropie termenul de acordare a unei noi tranşe de ajutor financiar din partea comunităţii internaţionale, abia atunci guvernul respectiv livrează tranşa de reforme şi economii la buget promise cu multă vreme în urmă. Scenariul s-a repetat şi la sfârşitul săptămânii trecute. Cu o majoritate la limită, de 153 de voturi pentru, parlamentul elen a aprobat reforma în sistemele fiscal şi de pensii.

Dezbaterea care a durat două zile a fost o tragedie fără echivoc. Matadorii tuturor partidelor din Grecia şi-au adresat reciproc apelative precum "mincinos" şi "escroc". Kyriakos Mitsotakis, proaspătul preşedinte al formaţiunii "Noua Democraţie", a cerut demisia premierului Tsipras şi alegeri anticipate. Partidul său care în vara anului trecut a aprobat în parlament acordul cu creditorii internaţionali pentru cea de-a treia tranşă de ajutor financiar a respins acum măsurile pentru implementarea acordului. Nici înaintea, nici în timpul dezbaterilor din legislativ nu a existat o discuţie deschisă privind alte propuneri sau alternative.

Moskovou Spiros Kommentarbild App

Spiros Moskovou

Nici în cel de-al şaptelea an de la debutul crizei datoriilor elene, principalele partide din Grecia n-au reuşit să treacă peste propriile ideologii pentru a contribui la recuperarea pe termen lung a ţării. Un minim consens patriotic rămâne cel mai mare deziderat al politicii elene.

Căci tocmai după preluarea guvernului de către formaţiunea de stânga SYRIZA, la începutul anului 2015, a devenit limpede ca lumina zilei că Grecia nu dispune de forţa politică necesară pentru transpunerea benevolă a reformelor. Până şi ministerele de resort se plâng în mod deschis de noile măsuri.

Ca atare, nu-i de mirare că reformele sunt îngreunate. Nici politicienii, nici populaţia nu le sprijină cu sinceritate. Majoritatea grecilor dezaprobă termenul de "reformă" fiindcă reformele din ultimii ani le-au adus numai austeritate, nu şi o îmbunătăţire vizibilă a situaţiei. Se uită prea des faptul că aşa-numitele "reforme stringente" pot da roade numai în condiţiile în care sunt însoţite şi de creştere economică. Or, de creştere economică în Grecia nici nu poate fi vorba!

În ultimii ani, economia elenă a scăzut cu 25%, iar mult-lăudatul program SYRIZA, menit să stimuleze productivitatea, lipseşte. Până acum guvernul Tsipras a urmat o politică mai degrabă ostilă investiţiilor.

Ce va fi cu Grecia de-acum încolo? În criza datoriilor, situaţia va rămâne neschimbată. Se ştie că, atât sub aspect structural cât şi fiscal, profitorul Grupului euro numit Grecia nu face faţă acestui club competitiv. Cu toate acestea, pe fondul unui mediu internaţional instabil şi riscant, Europa nu-şi poate permite nici măcar o fisură în zona euro.