1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Comentariu: Proiectul de pace Europa

Amintirile despre Primul Război Mondial se şterg precum scrisul pe o cartea poştală trimisă de pe front. A sosit momentul să revenim la ideea de bază a proiectului european, crede Georg Matthes.

Cimitir al soldaților din Primul Război Mondial, la Hartmannsweilerkopf în Alsacia

Cimitir al soldaților din Primul Război Mondial, la Hartmannsweilerkopf în Alsacia

#Frontul de Vest ar putea fi hashtag-ul momentului, dacă soldaţii din Primul Război Mondial ar fi avut posibilitatea de a transmite pe Twitter. Dar, în urmă cu 100 de ani, militarii aveau la dispoziţie doar corespondenţa de front. Peste 28 de miliarde de cărţi poştale netimbrate au fost trimise de către combatanţii germani către cei dragi, una dintre cărţi ajungând şi la bunicul meu Heinrich Mattes.

În urmă cu exact o sută de ani, prietenul lui din copilărie Christoph îi trimitea o carte poştală de pe frontul francez. "Îţi trimit o fotografie cu tunul nostru. Din păcate, puţin neclară, dar ne vei recunoaşte. Noi suntem, deocamdată, bine..."

Pe 10 noiembrie 1917 a fost scrisă această carte poștală adresată bunicului autorului Georg Matthes, Heinrich

Pe 10 noiembrie 1917 a fost scrisă această carte poștală adresată bunicului autorului Georg Matthes, Heinrich

În urmă cu câteva zile am găsit această carte poștală printre actele tatălui meu şi am realizat că amintirile despre ororile secolului al XX-lea se estompează. După jumătate de secol de pace, stabilitate şi bunăstare, în multă părţi din Europa entuziasmul faţă de aventura UE a cam dispărut. Populiştii au recunoscut la timp potenţialul, iar politicienii nu au reacţionat suficient de repede. Naţionalismul înfloreşte peste tot, chiar şi la nivel regional. Cel mai recent exemplu este criza din Catalonia.

Ajutorul acordat de Brexit

Singura ţară care frânează trendul descendent din ultimii ani este tocmai Marea Britanie. Pentru că anunţul părăsirii spaţiului comunitar nu a atras, după cum prognozaseră mulţi, distrugerea UE ci, dimpotrivă, a dus la intensificarea coeziunii. Haosul politic din Marea Britanie şi problemele economice aferente nu sunt doar pe post de sperietoare pentru adepţii divizării. Mulţi europeni se dedică acum studierii avantajelor unui proiect comun. Printre aceştia se numără în mod surprinzător şi premiera britanică care, mai nou, nu se mai satură să laude colaborarea europeană, de exemplu în combaterea terorismului, încălzirea globală şi criza ucraineană. Şi chiar şi contrele dintre Bruxelles şi Londra pe teme precum piaţa internă comunitară şi uniunea vamală au efecte pozitive, din acest punct de vedere. Dacă părăsirea UE nu ar fi dureroasă pentru europeni, atunci ar trebui să fim recunoscători britanicilor că ne-au readus în atenţie avantajele evidente ale structurii comunitare.

Europa este soluţia, nu problema

În plină globalizare şi digitalizare, Europa nu este parte a problemei, ci însăşi soluţia. Doar împreună europenii îşi vor putea proteja piaţa. Dintotdeauna solidaritatea economică şi unitatea politică au fost în centrul proiectului european de pace. Şi, din această perspectivă, ideea UE nu mai pare vetustă. Pentru că cine face comerţ, cine este atât de legat de partenerii săi, acela va respinge constant războaiele.

Georg Matthes, corespondent DW la Bruxelles

Georg Matthes, corespondent DW la Bruxelles

Brexitul dovedeşte cât de complicat este să destrami legăturile sudate de-a lungul timpului şi câte agresivitate se eliberează în acest proces. Vecinii devin adversari sau chiar duşmani, după cum spunea recent ministrul de finanţe britanic Philip Hammond.

Preşedintele Franţei Macron a înţeles mai bine decât oricine problema. De aceea el susţine cultura memorială europeană, ca bază a următoarelor decizii comunitare. Nu e necesar să aprobi toate propunerile lui de reformă. Dar el a pornit o dezbatere care ar fi putut avea loc încă înainte de extinderea spre est a UE. În ce direcţie să o ia UE? Cum putem accelera integrarea statelor naţionale în zona euro, de exemplu?

Chemaţi să răspundă la aceaste întrebări sunt, înainte de toate, germanii, partenerii-cheie ai Franţei în Europa. Răspund prezent când este vorba despre Europa? Şi, dacă da, câte drepturi vor şi pot să cedeze europenilor? Răspunul Berlinului se lasă aşteptat. Politicienii sunt adânciţi în discuţii pentru formarea coaliţiei de guvernământ, exact acum când Macron are nevoie de sprijin.

Din trecut spre viitor

Bunicul meu avea 18 ani şi era el însuşi soldat când a primit scrisoarea de pe front de la prietenul lui. Dacă ar fi putut prognoza ce se va întâmpla pe frontul de vest peste exact 100 de ani, nu ar fi crezut ca fiind posibil. Emmanuel Macron l-a invitat pe colegul său german Frank-Walter Steinmeier în Alsacia, la Hartmansweilerskopf, să inaugureze un centru. Într-unul din cele mai însângerate câmpuri de bătălie din Primul Război Mondial - un loc comun de triste amintiri pentru francezi şi germani - în care foştii duşmani privesc acum împreună spre viitor. Macron va reaminti de planurile lui de reformă şi va transmite câteva tweet-uri. Bunicul meu, care a trecut prin ambele conflagraţii mondiale, ar fi dat un mare "like" unei astfel de iniţiative.

Autor: Georg Matthes, DW Bruxelles/ak