1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Comentariu: Progrese! Progrese?

Consiliul de Securitate al ONU a votat în unanimitate o rezoluţie pentru încetarea războiului din Siria. Este un prim pas lăudabil, dar insuficient, consideră Miodrag Soric.

Pe hârtie totul pare nemaipomenit. Cele cinci puteri cu drept de veto din Consiliul de Securitate plus alte state importante, între care Germania, au adoptat la New York un proiect de rezoluţie consacrat Siriei. Acesta prevede instalarea unui guvern interimar la Damasc în interval de şase luni şi organizarea de noi alegeri cel târziu peste un an şi jumătate. Soarta lui Bashar al Assad a fost deocamdată lăsată deoparte fiindcă Rusia şi Iran sprijină în continuare regimul de la Damasc. Preşedintele SUA, Barack Obama, a subliniat însă că Assad nu poate fi decât temporar un partener de tratative. Controversele privind viitorul lui Assad continuă aşadar.

Abia în a doua jumătate a lunii ianuarie se va putea vedea ce valoare are rezoluţia ONU. Fiindcă atunci va avea loc la Geneva o reuniune a rebelilor din Siria şi a reprezentanţilor guvernului Assad. Cei care încearcă în aceste zile să se omoare reciproc sunt deci chemaţi să coopereze, poate chiar să guverneze împreună. Poate fi posibil aşa ceva? Toate părţile se tem că nu.

Adversari dezbinaţi

Îndoielile există şi fiindcă adversarii lui Assad nu sunt uniţi. Forţele seculare şi cele islamiste văd cu totul altfel viitorul Siriei. Arabia Saudită a încercat zilele trecute să-i reconcilieze pe rebelii suniţi, dar fără succes. Un cotidian german a calificat alianţa siriană de opoziţie, alcătuită de Arabia Saudită, drept "alianţă a fantomelor". Dar dacă nici milioanele Riadului nu pot să unifice măcar temporar opoziţia din Siria, cum să reuşească asta comunitatea internaţională?

Soric Miodrag Kommentarbild App

Miodrag Soric

Arabia Saudită şi Iranul sprijină oficial rezoluţia. Dar hârtia suportă orice. În realitate, guvernele de la Riad şi Teheran se suspectează reciproc şi vor să-şi extindă puterea în regiune. Iar prezenta rezoluţie nu schimbă cu mai nimic această stare de fapt.

Divergenţe între SUA şi Turcia

Între timp au apărut şi între americani şi turci divergenţe legate de sprijinirea kurzilor din nordul Siriei, şi de anvergura acestui sprijin în cazul în care se va decide acordarea lui. Washington îi vede pe kurzi ca pe nişte parteneri în lupta contra Statului Islamic. De aceea, administraţia Obama vrea să le livreze în continuare bani şi armament. Dar asta nelinişteşte profund guvernul de la Ankara, fiindcă o parte din kurzii sirieni colaborează cu PKK, duşmanul declarat al Turciei. Până acum, SUA şi Turcia au reuşit să nu dea amploare acestui conflict de interese. Dar întrebarea e cât vor mai reuşi asta, câtă vreme kurzii sunt chemaţi să joace pe viitor un rol important în Siria.

Există marele risc ca proiectul "Pace pentru Siria" să eşueze în final, în ciuda noii rezoluţii a ONU. S-ar putea vorbi de un mare progres dacă în săptămânile ce vin ar tăcea măcar armele. Până acum, de dezbinarea dintre ţările comunităţii internaţionale a profitat mereu o singură entitate: Statul Islamic.