1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Comentariu: Plecarea lui Bannon este o veste bună, dar Trump ar trebui să fie alarmat

Plecarea de la Casa Albă a lui Steve Bannon, principalul strateg al preşedintelui Trump, este binevenită, câtă vreme acesta urmărea o agendă naţionalistă. Dar preşedintele american are motive de îngrijorare.

 

Dacă este vineri este o bună şansă pentru o schimbare majoră de personal în administraţia Trump. A fost într-o zi de vineri a lunii trecute când a fost anunţată plecarea lui Sean Spicer. O săptămână mai târziu, tot într-o zi de vineri, a fost silit să-şi părăsească funcţia şeful personalului, Reince Priebus. Acum, tot într-o zi de vineri, a fost anunţată plecarea lui Steve Bannon.

Dar în timp ce toate aceste plecări au fost anunţate într-o zi de vineri, există cel puţin o mare diferenţă între plecările lui Spicer, Priebus şi Bannon. Spre deosebire de primii săi doi foşti colegi, Bannon n-ar fi trebuit să se afle niciodată la Casa Albă.

Pentru a fi mai clar, şi Spicer şi Priebus, din diferite motive, au fost un dezastru în rolurile lor de purtător de cuvânt al lui Trump, respectiv de şef al personalului de la Casa Albă. Dar prezenţa lor era măcar justificată în anturajul preşedintelui, de vreme ce avuseseră funcţii de conducere cu atribuţii similare în cadrul Partidului Republican. Mai mult decât atât, ei au format, mai bine sau mai rău, o punte de legătură instituţională între Casa Albă condusă de Trump şi partidul guvernamental.

Michael Knigge Kommentarbild App

Michael Knigge

Un naţionalist la Casa Albă

Dar spre deosebire de primii doi, Bannon nu a jucat anterior un asemenea rol. Nu numai că îi lipseşte o legătură strânsă cu Partidul Republican, dar în trecut el şi-a exprimat în repetate rânduri nemulţumirea faţă de această formaţiune şi reprezentanţii ei. Nu-i vorbă, la fel a făcut şi Donald Trump, şi asta i-a unit cumva sentimental. Însă, mai rău decât atât, Steve Bannon poate fi privit ca o legătură între Casa Albă şi aşa-numita mişcare alt-right, care a jucat un rol central în marşul violent al extremei drepte din Charlottesville, soldat la finele săptămânii trecute cu moartea unei femei.

Bannon, care a condus portalul internet conservator Breitbart înainte de a deveni managerul de campanie al lui Donald Trump, care pe atunci nu stătea deloc bine în sondaje, nu este acuzat doar că a transformat Breitbart într-o platformă a mişcării alt-right, dar a declarat într-un interviu cu mândrie că este naţionalist. În timpul campaniei şi ulterior, după ce a devenit principalul consilier pe probleme strategice al preşedintelui Trump, Bannon l-a îndemnat cu insistenţă pe şeful său să îmbrăţişeze o agendă anti-imigraţie, anti-musulmană şi favorabilă protecţionismului comercial.

Interdicţia lui Trump cu soartă neprielnică privind accesul în SUA a cetăţenilor din unele ţări musulmane, poziţia dură a administraţiei sale împotriva imigranţilor fără forme legale şi agenda comercială a lui Trump poartă toate amprenta lui Bannon. Dar cât de mult din acestea a fost cu adevărat conceput sau impus de Bannon şi aliaţii săi din Casa Albă este greu de spus. Bannon a fost în cel mai bun caz amplificatorul negativ al impulsurilor negative ale lui Trump. Iar în cel mai rău caz a fost un demagog vicios şi incitator la ură care a ridicat naţionalismul şi xenofobia la nivelul Casei Albe.

Actor neobosit

Dar Bannon nu a fost doar un ideolog naţionalist, a fost de asemenea un om care s-a implicat neobosit în toate disputele care caracterizează administraţia americană curentă. Bannon a fost preocupat să-şi deruleze agenda proprie şi a angajat foşti colegi de la Breitbart pentru a-l ajuta în acest scop. Mai mult decât atât, el a încercat să-şi elimine opozanţii. Miercurea trecută, Bannon, într-un interviu ciudat oferit unei reviste progresiste, nu doar că a contrazis deschis politica preşedintelui Trump privind Coreea de Nord, dar s-a şi lăudat că e pe cale să scape de Susan Thornton, un oficial de vârf în cadrul Departamentului de Stat.

E greu de spus dacă acel interviu a precipitat plecarea lui Bannon fiindcă circulă mai multe variante privind cele întâmplate - un fapt ce caracterizează de altfel administraţia Trump. Dar de vreme ce zvonurile privind plecarea lui Bannon circulau deja de mai multe săptămâni şi au căpătat amploare de când a devenit John Kelly şeful personalului de la Casa Albă, este posibil ca interviul să fi fost picătura care a umplut paharul.

"Deconstrucţia statului"

În vreme ce plecarea lui Bannon este o veste bună fiindcă îngreunează accesul suporterilor mişcării alt-right şi a naţionaliştilor spre Casa Albă, aceasta nu înseamnă că fervoarea sa ideologică va dispărea. În fapt, este foarte posibil ca Bannon, eliberat de toate constrângerile sale oficiale, să-şi poată derula agenda naţionalistă mult mai eficient, via Breitbart şi alte canale.

Trump, care l-a ridicat pe Bannon, care a spus cândva că "întunericul este bun", referindu-se la promovarea lui Bannon în funcţia înaltă de la Casa Albă, s-ar putea trezi în imposibilitatea de a mai reînchide duhul în lampa din care a ieşit. Aceasta fiindcă Bannon ar putea uşor decide să pună tunurile pe Trump şi administraţia sa dacă va ajunge la concluzia că se îndepărtează prea mult de agenda sa naţionalistă, ceea ce ar putea ameninţa legăturile lui Trump cu unul din principalele sale grupuri de alegători.

În orice caz Bannon, care după numirea sa în funcţie a proclamat "deconstrucţia statului administrativ" ca scop al său principal, îi poate anunţa cu mândrie pe numeroşii săi susţinători că a realizat progrese notabile în acest sens, în decursul jumătăţii de an petrecute la Casa Albă.

Michael Knigge