1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Comentariu: Pericol terorist la Kiev

Naţionaliştii vor să submineze prin violenţe procesul de pace din estul Ucrainei. Se impune o replică dură din partea statului. Cine aruncă cu grenade în poliţişti nu este altceva decât terorist, crede Bernd Johann.

După ciocnirile sângeroase din faţa Parlamentului de la Kiev, Petro Poroşenco a găsit cuvintele potrivite. El a condamnat violenţele naţionaliştilor ucraineni, care au vizat, înainte de toate, forţele de ordine. A fost o acţiune "anti-ucraineană". Protestele din faţa Parlamentului, înăuntrul căruia se votau modificări necesare ale Constituţiei, sunt "o lovitură pe la spate" dată Ucrainei. Preşedintele a solicitat judecarea organizatorilor protestelor, precum şi a celor care s-au dedat la acte de violenţă.

Poroşenco nu a rostit direct cuvântul "terorism". Dar ce au fost atunci aceste violenţe? În centrul oraşului, membrii Gărzii Naţionale şi poliţiştii au fost atacaţi cu exploziv, cel mai probabil grenade aruncate de către naţionalişti militanţi. Puterea acestora a fost atât de mare, încât explozia a ucis doi membrii ai Gărzii Naţionale şi a rănit peste 100 de persoane. Strada din faţa Parlamentului semăna cu un câmp de luptă, precum cele din zona de conflict de la Donbass.

Gata cu eufemismele

A ajuns astfel războiul din Donbass şi la Kiev? Ca şi înainte, politicienii ucraineni, printre ei şi Poroşenco, evită să folosească termenul de "război", atunci când se referă la luptele sepatiştilor din estul Ucrainei, sprijiniţi de Moscova. Ei preferă să condamne "terorismul", împotriva căruia luptă "într-o acţiune anti-teroristă" armata şi voluntarii.

Prin folosirea termenului de "terorism" se evită practic referirea directă la un război, al cărui bilanţ numără nu mai puţin de 7000 de victime până acum. Acest eufemism nu ar trebui să îi împiedice acum pe politicienii ucraineni să se refere la baia de sânge din faţa Parlamentului de la Kiev ca la un act de terorism şi foarte probabil o violentă încercare de răsturnare a guvernului. Ultranaţionaliştii nu vor să se mulţumească cu varianta unui război politic, căruia i s-ar putea pune capăt prin compromisuri.

Modificarea Constituţiei este inevitabilă

Acesta este scopul planificatei schimbări a Constituţiei, care fusese votată într-o primă fază luni în plenul Legislativului. Modificarea reprezintă condiţia fundamentală a Acordului de Pace de la Minsk şi ar urma să confere mai multă putere administraţiei locale şi teritoriale. S-ar aplica şi în cazul teritoriilor ocupate de separatişti în Donbass. Descentralizarea ar trebui făcută pe baza legislaţiei ucrainene. Acuzaţiile referitoare la o posibilă dezintegrare a Ucrainei sunt aşadar nefondate. Ceea ce afirmă mereu şi Poroşenco.

Nefondate sunt şi criticile referitoare la concesiile făcute de parlamentul şi de guvernul de la Kiev în faţa unor invocate presiuni ale mediatorilor din Gemania şi Franţa. Parlamentul ucrainean ales în mod democrat trebuie să decidă în mod liber asupra modificărilor constituţionale. Este bizar că tocmai grupările militante naţionaliste aruncă cu grenade în poliţişti, pentru a împiedica Legislativul să îşi exercite drepturile. Aceasta este adevărata trădare a intereselor naţionale şi nicidecum disponibilitatea majorităţii politicienilor ucraineni de a schimba constituţia pentru a pune capăt războiului din Donbass.

Democraţie, nu violenţe

Şi tabăra pro-europenilor de la Kiev critică Acordul. Cu precădere, politicienii din rândurile populiştilor şi extremiştilor de dreapta, din "Swoboda", respectiv "Partidul Radical", sunt convinşi că actualul conflict din estul Ucrainei poate fi câştigat pe cale armată. Reprezentanţii lor sunt vizibil implicaţi în ciocnirile de le Kiev, întocmai ca şi simpatizanţii "Sectorului de Dreapta".

Ucraina trebuie acum să combată dur, pe calea justiţiei, extremismul. Cu atât mai mult cu cât tot mai multe arme pătrund în ţară, prin zonele aflate în război. Această militarizare reprezintă, alături de războiul din est, marele pericol: statul şi-ar putea pierde monopolul asupra violenţei, dacă nu pune capăt violenţelor comandate politic. Electoratul ucrainean şi-a ales anul trecut în mod democrat preşedintele, parlamentul şi guvernul. Aceştia trebuie să scoată acum, în mod democrat, ţara din criză. Cine îi atacă violent cu grenade nu este altceva decât un terorist.