1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Comentariu: Pe traiectoria de coliziune

Privit din afară, pare că asistăm la un iminent eşec al acordului UE-Turcia privind refugiaţii. Cu toate acestea, niciuna dintre părţi nu şi-l poate permite, este de părere Christoph Hasselbach.

default

"Jucătorii de cărţi", pictură în ulei de Paul Cezanne, expusă la Musee d'Orsay, Paris

Nimeni nu vrea să cedeze. Preşedintele Erdogan respinge orice modificare a controversatei legi antitero din Turcia. Dacă el îşi va menţine poziţia, Uniunea Europeană intenţionează să refuze promisa liberalizare a vizelor pentru cetăţenii turci începând din vară. Anularea vizelor este unul dintre cele mai importante obiective ale Turciei, pentru care preşedintele Erdogan a luptat mult. Dar, dacă ar fi fost vorba numai despre atât, europenii ar fi stat relaxaţi şi-ar fi aşteptat până când Turcia ar fi îndeplinit toate criteriile pentru a-i oferi cireaşa de pe tort.

Însă

liberalizarea vizelor este parte a acordului privind refugiaţii

negociat de către premierul Davutoglu, forţat între timp să demisioneze, şi Uniunea Europeană. Iar Ankara pare din nou dispusă să utilizeze cu cinism pârghia numită "refugiaţi". "Dacă luaţi decizia nepotrivită, vă trimitem refugiaţii", este mesajul adresat pe Twitter Parlamentului European de către un consilier al preşedintelui Erdogan.

Erdogan are nevoie de liberalizarea vizelor

Nu ne lăsăm şantajaţi - a venit reacţia Comisiei de la Bruxelles şi a Parlamentului UE de la Strasbourg. Şi, în mod excepţional, de data aceasta poziţia europenilor este unanimă. De exemplu, declaraţia fermă a preşedintelui CE, Jean-Claude Juncker: "Ţinem neapărat la îndeplinirea tuturor condiţiilor. În caz contrar, nu se întâmplă" (n.r. liberalizarea vizelor). Este acelaşi Juncker care, la sfârşitul lunii octombrie 2015, spunea că nu e momentul să-i atragem atenţia guvernului de la Ankara asupra nerespectării drepturilor omului, "indiferent că ne place sau nu".

Hasselbach Christoph Kommentarbild App

Christoph Hasselbach

Atunci ca şi acum, în chestiunea refugiaţilor, europenii sunt dependenţi de Turcia. Până în prezent Ankara şi-a respectat partea din acord. Dacă, într-adevăr, Erdogan va anula înţelegerea şi îi va "trimite" pe refugiaţi, UE s-ar întoarce la situaţia de la începutul anului: în faţa unei uriaşe probleme nesoluţionate.

Cu toate acestea şi Erdogan este dependent de UE. Are nevoie de comunitatea celor 28 nu numai sub aspect economic, politic şi diplomatic. În plan politic intern, perspectiva libealizării vizelor este de o însemnătate mare. Nerespectarea acestei promisiuni faţă de poporul turc l-ar costa pe Erdogan pierderea, în bună parte a popularităţii. Dacă turcii vor putea circula liber, preşedintele ar fi sărbătorit acasă. Ca atare, ambele părţi au tot interesul în aplicarea acordului.

Cea mai importantă lecţie: bazează-te numai pe tine

În fond, în disputa privind legea antitero, este vorba despre definirea cu exactitate a termenului "terorism". Nimeni în Europa nu se opune intenţiei Turciei de a combate terorismul. Ceea ce acuză Europa este utilizarea abuzivă a acestei legi cu scopul de a-i reduce la tăcere pe politicienii sau jurnaliştii incomozi. Deci nu sunt impedimente imposibil de depăşit. Se pare că mai degrabă este vorba despre intenţia lui Erdogan de a-şi spori avantajele din cooperarea cu europenii, cum a făcut şi în chestiunea banilor obţinuţi de către Turcia de la UE.

Totuşi, dacă cele două părţi vor ajunge la un numitor comun până la urmă, europenii ar face bine să-şi asigure şi o "frână de urgenţă" în cazul unor eventuale abuzuri asupra libertăţii de circulaţie. Însă, mai întâi, Uniunea Europeană va trebui să-şi înveţe lecţia în urma actualelor dezacorduri cu Ankara: chiar dacă înţelegerea cu Turcia a dus la diminuarea valului de refugiaţi, europenii n-ar trebui să-şi lase porţile în paza altor ţări. Europa ar trebui să-şi protejeze singură graniţele exterioare.

Vă mai recomandăm