Comentariu: OPEC, un tigru fără dinți

Să ne așteptăm acum la prețuri mai mari la benzină și la combustibilul pentru încălzirea locuințelor? La prima vedere, pare că da, după ce Organizația Țărilor Exportatoare de Țiței a decis miercuri, sub presiunea prăbușirii prețului la petrol, să reducă cantitățile de țiței produse - o premieră în ultimii opt ani. Doi ani și jumătate au tot negociat pe această temă membrii cartelului petrolier iar rezultatul este deplorabil. Dar șoferii și proprietarii de case nu trebuie să intre în panică, pentru că există multe motive pentru care decizia OPEC nu va putea împinge pe termen lung prețurile la țiței în sus.

Pe piețele de materii prime, decizia a determinat aprecierea imediată a prețului petrolului cu 3,5 dolari. Dar prețul barilului este tot sub pragul de 50 de dolari și nu dă semne de mari aprecieri. Motivele în acest sens sunt mai multe: mai întâi, nu se știe dacă reuniunea cu caracter neoficial a OPEC va avea și efecte practice; în al doilea rând, s-a decis scăderea producției de la 33 la 32,5 milioane de barili pe zi - o modificare extrem de mică; în fine, nu se știe deocamdată cum va fi operată reducerea de către fiecare stat membru al OPEC.

Schimbare prin apropiere?

Schimbarea de direcție a cartelului este pusă de presă pe seama unei apropieri între cei doi rivali de moarte: Iran și Arabia Saudită. Reprezentanții celor două țări s-au contrat mai mereu la ultimele reuniuni ale OPEC, un simbol al relațiilor extrem de încordate dintre cele două state, fapt ce a îngreunat până acum ajungerea la un acord în cadrul cartelului. Este însă mai mult decât îndoielnic că înțelegerea comunicată miercuri va fi și pusă în practică. Arabia Saudită sunită și Iranul șiit poartă o luptă crâncenă pentru puterea regională; cele două state sunt rivale perene, situație care nu se va schimba printr-un simplu aflux sporit de petrodolari.

Arabia Saudită este considerată principala vinovată de prăbușirea prețului țițeiului, din cauza strategiei sale de susținere a producției nelimitate de țiței. Mișcarea a vizat scoaterea din piață, prin reducerea prețurilor, a concurenților din industria de exploatare a gazelor de șist din America. Să se fi schimbat acum direcția OPEC? Nu este prima oară când saudiții se folosesc de scheme cu țiței pentru a goni din piață concurența: la mijlocul anilor 80, au încercat o strategie similară pentru a scăpa de concurenții din Marea Nordului, unde extracția era mai costisitoare. Rezultatul a fost și atunci deficitar, cu sortimentul nordic Brent devenit între timp referința din piețele internaționale de materii prime.

Tăietură în propria piele

Nici de data aceasta strategia nu pare una de succes. Decizia a dus la scăderea gigantică a încasărilor din vânzările de țiței chiar în Arabia Saudită. Deficitul de stat al saudiților a ajuns la 100 de miliarde de dolari. Iar Riadul nu mai poate da timpul înapoi: tehnologia de fracking este oricând gata de lucru în SUA iar efectele ei se vor vedea mai bine de îndată ce țările producătoare de petrol vor reduce cu adevărat producția iar trendul în prețul țițeiului va fi inversat.

Actuala reducere, de o jumătate de milion de barili pe zi, este una simbolică, fără efect pe termen lung în evoluția prețurilor. În plus, OPEC nu mai reprezintă decât o treime din producția totală de petrol pe plan mondial, deci influența sa este mult mai mică decât în trecut. Cu alte cuvinte, la reuniunea de la Alger, tigrul OPEC a scrâșnit din dinți, dar trebuie mai degrabă să aibă grijă să nu se muște singur.

 

Autor: Rolf Wenkel / os