1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Comentariu: Obama în valea plângerii

A vrut să scoată din ilegalitate familiile de imigranţi. Pentru a ajunge la ţinta corectă, a luat-o însă pe drumul greşit. Decizia Curţii Supreme a SUA reprezintă o înfrângere grea pentru Obama, crede Ines Pohl.

Obama după anunţarea deciziei Curţii Supreme

Obama după anunţarea deciziei Curţii Supreme

Sistemul politic din Statele Unite se află într-o stare deplorabilă. În timp ce congresmenii democraţi s-au blocat în sala de şedinţe pentru a schimba regimul armelor, Tribunalul Suprem a decis că directiva preşedintelui menită a-i încetăţeni pe copiii şi tinerii ai căror părinţi trăiesc ilegal în Statele Unite nu este valabilă.

Decizia devine o dovadă în plus a faptului că sistemul politic din ţara care şi-a adjudecat titlul de cea mai puternică democraţie din lume este depăşit. Eşecul este provocat de cele două partide care nu mai acceptă compromisuri politice inteligente şi evită tot mai des soluţiile pragmatice. Lupta s-a transferat către împiedicarea succesului partidului opozant. O imagine tristă care hrăneşte orgoliul şi sporeşte succesul unui populist periculos. În final, nu vor exista decât învinşi.

Dincolo de toate instanţele

Decizia Tribunalului Suprem de a nu accepta directiva lui Obama privind legea migraţiei, care a decis în mod expres să evite instanţele politice, reprezintă o grea înfrângere pentru preşedinte. Este de fapt nota finală a celui de-al doilea mandat. Obama a riscat mult şi, la final, a pierdut tot.

Ines Pohl, DW-Washington

Ines Pohl, DW-Washington

Preşedintele Obama trebuie să accepte acum criticile celor care susţin că, pentru a-şi atinge scopurile politice a sacrificat speranţele şi aşteptările unor milioane de oameni. Nu pentru că acţiunile lui nu ar fi fost potrivite sau iraţionale. Din contră. Reforma propusă de el în legislaţia privind migraţia este bună şi ar fi acoperit golul legislativ care afectează milioane de oameni ce trăiesc, învaţă, muncesc şi plătesc impozite în America. Pe aceştia, noua lege i-ar fi scos din ilegalitate şi le-ar fi garantat condiţii umane de viaţă.

Dezastrul de la Casa Albă

Dar argumentele raţionale nu mai sunt de mult luate în seamă. Preşedintele, care și-a început mandatul ca outsider, ar fi trebuit să ştie cum stau lucrurile după şapte ani. Fără să tragă sforile, fără diplomaţie secretă şi fără înţelegeri nu se mişcă mai nimic la Washington. Nici chiar preşedintele, indiferent cât de inteligent şi corect ar acţiona, nu se poate sustrage realităţii pe baza căreia legile se scriu în Congres şi nu la Casa Albă.

Obama a vrut să impună dreptatea cu orice preţ. Tribunalul Suprem i-a amintit că are limite. Decizia poate fi interpretată în două moduri. Vestea proastă este că politica, oricât de corectă ar fi ea, nu poate funcţiona într-un sistem fals, fărâmiţat. Vestea bună este că nici preşedintele Statelor Unite ale Americii nu are puteri nelimitate.