O palmă europeană pentru legea învățământului din Ucraina

Petro Poroșenko dă dovadă de talent la aparițiile de pe scena internațională. Joi, președintele Ucrainei s-a adresat Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, spunând ceea ce spune de obicei când vorbește în străinătate: Ucraina progresează cu reformele, dincolo de lupta de pe două fronturi: cel militar în Donbas în lupta împotriva separatiștilor sponsorizați de Rusia. Și pe frontul reformelor, unde, la fel, nu e întotdeauna ușor. 

Consiliul Europei i-a arătat câtă dreptate are, după ce a plecat de la Strasbourg. O majoritate covârșitoare de parlamentari a dat o palmă usturătoare Ucrainei, din cauza unei legi de reformă. Ucraina reformează complet învățământul, îl modernizează, plătește mai bine profesorii, mărește numărul orelor obligatorii la materiile importante. Lucruri numai de aplaudat. Asta dacă nu ar fi și controversatul Articol 7, articolul privitor la limbile de predare în școli. Acesta "nu oferă o balanță potrivită" între limba statului, ucraineana, și cea a minorităților naționale, spune Consiliul Europei. 

Strigătul vecinilor

Această lege a iscat controverse majore în România și Ungaria și unele mai puțin acute în Polonia, Bulgaria și Slovacia - țări din vecinătatea Ucrainei, care au minorități acolo. Ce s-a întâmplat? Noua lege interzice ca în școli să fie predate materii ca Istoria sau Fizica în limbile minorităților. Numai în școlile primare se mai pot preda materii în limbile română, maghiară sau rusă. 

Anumite materii pot fi în continuare predate în licee în engleză sau alte limbi oficiale europene. Scopul acestei reforme este evident. Deputatul liberal eston Andres Herkel subliniază acest lucru la Strasbourg. Este ”evident că minoritatea rusă va avea cel mai mult de suferit” în urma acestei legi, a declarat acesta. 

La Moscova, de unde se duce războiul nedeclarat împotriva Ucrainei, dușmanii își freacă palmele. În ambele camere ale parlamentului rus se spune că această legear fi ca un act de ”genocid” - sigur, îndreptat numai împotriva minorității ruse. Dar Kremlinul rămâne suspect de tăcut: poate să-și frece mâinile privind controversele politice create deja în statele UE România și Ungaria. Tocmai aceste două țări se profilează pe seama Ucrainei. Începe să semene a comedie ieftină. 

Un nou val de separatism? 

Din punctul de vedere al UE, Bucureștiul este văzut prin prisma corupției și a proastei guvernări, și nici Budapesta nu este mai puțin vizată, din cauza tendințelor autoritare. Analiștii se tem că această lege din Ucraina - dacă rămâne așa - ar putea produce noi tendințe separatiste în vestul țării. În statele vecine, vai, atât de înverșunate acum, există destui agitatori care nu așteaptă altceva. 

Încă nu este nimic pierdut, o comisie internațională verifică urmările exacte ale legii învățământului; până în decembrie însă nu se așteaptă un verdict concret. Ucraina are încă timp să se uite din nou peste această lege și să o regândească. Chiar dacă spiritul european al libertăților fundamentale nu bântuie chiar peste tot în Ucraina, poate o privire modestă pe hartă ar ajunge, pentru ca această țară să-și dea seama că este o politică proastă să-ți faci inutil dușmani din toate țările vecine.  

Autor: Christian F. Trippe / lp