1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Comentariu: Noua Comisie Europeană şi-a început mandatul

Echipa a fost validată şi noul preşedinte al Comisiei, Jean-Claude Juncker, poate să-şi înceapă activitatea. Sarcina sa principală va fi relansarea economiei.

Echipa a fost validată şi noul preşedinte al Comisiei, Jean-Claude Juncker, poate să-şi înceapă activitatea. Sarcina sa principală va fi relansarea economiei. Dar cine aşteaptă minuni, aşteaptă degeaba, consideră Bernd Riegert.

Jean-Claude Juncker este unul din oamenii cei mai influenţi la nivel european. Îi cunoaşte pe toţi politicienii relevanţi şi toţi îl cunosc pe el. În ultimele două decenii, politicianul conservator a negociat cel puţin o înţelegere cu majoritatea factorilor de decizie importanţi şi a căzut la pace cu ei. Cariera sa la Strasbourg şi Bruxelles a început mai devreme decât a celorlalţi. În calitate de şef al grupului euro, a avut ocazia să cunoască bine fluctuaţiile politicii monetare şi economice europene. Cu şefa executivului german, Angela Merkel, şi cu preşedintele Franţei, Francois Hollande, discută deschis. Acestea sunt premize decisive pentru sarcina ce-i revine de acum lui Juncker, cu puţin înainte de a împlini vârsta de 60 de ani.

Compromisul lui Juncker: investiţii fără noi datorii

Deutsche Welle Bernd Riegert

Bernd Riegert

Sarcina primordială a Comisiei Juncker va fi relansarea economiei. UE se află în continuare în criză, deşi alte regiuni de pe glob şi-au revenit de pe urma dezechilibrelor financiare din 2008 şi 2009. Juncker este în context atât împotriva politicii stricte de austeritate cât şi împotriva contractării de noi datorii. Este o atitiudine tipică pentru el. El caută o cale de mijloc între reţeta germană şi cea franceză. De aceea propune următorul compromis: noi investiţii fără noi datorii. În acest scop, el şi-a propus să asigure până la finele anului o finanţare de 300 de miliarde de euro. Este un plan ambiţios, despre care Juncker nu a vorbit deloc cu prilejul discursului de învestitură. Noua Comisie Europeană trebuie să asigure o reindustrializare a Europei fără a renunţa la standardele sociale şi de mediu. Şi aceasta trebuie, în plus, să funcţioneze fără îndatorarea suplimentară a ţărilor membre şi fără a li se cere acestora noi sacrificii financiare. Se va şti dacă Juncker are succes, dacă va reuşi să astupe falia dintre adepţii politicii de austeritate, grupaţi în jurul Germaniei, şi cei care nu văd soluţie fără noi datorii, cu precădere lideri din Italia şi Franţa. Poate că va reuşi. În orice caz, Juncker s-a autodescris drept "maşinărie a compromisului".

Jean-Claude Juncker, care nu şi-a dorit de la început funcţia de preşedinte al Comsiei, a avut timp să-şi refacă energia în timpul verii trecute, după alegerile europarlamentare. Acum afişează un nou elan, de care are nevoie pentru a fi mai convingător decât predecesorul său, Jose Barroso. Portughezul era foarte dependent de şefii de guvern conservatori, cu precădere de Angela Merkel. Unii speră deja la Bruxelles că Juncker va reuşi să devină un nou Jaques Delors, legendarul preşedinte al Comsiei din anii 80, care a reuşit să iniţieze o serie de reforme cu bătaie lungă. UE a devenit însă cu mult mai complexă decât era cu 25 de ani în urmă. Puterea Comisiei supranaţionale s-a diminuat în toţi aceşti ani. Consiliul European, în care sunt reprezentate guvernele statelor membre şi Parlamentul European pot dicta agenda Comsiei într-o mai mare măsură decât înainte. Sigur că Juncker nu poate face abstracţie de Consiliul European, dar îşi poate folosi mai bine spaţiile de manevră decât a făcut-o Barroso.

Demontarea euroscepticismului

Juncker nu este însă singur. El conduce 27 de comisari trimişi la Bruxelles de statele membre. Sunt mai mult sau mai puţin calificaţi pentru noile lor îndatoriri. Or, preşedintele vrea să eficientizeze activitatea comisarilor cu ajutorul a şapte vicepreşedinţi şi a unei structuri complexe de grupuri de lucru. Este un experiment interesant, dar nimeni nu poate de pe acum şti dacă va avea succes sau nu. În plus, Juncker, deşi dispune de o vastă experienţă, trebuie să înveţe mai întâi cum se conduce o instituţie cu 30.000 de funcţionari. Până acum a fost premier al unui stat minuscul, în care fiecare cunoaşte pe fiecare. Luxemburg abia dacă are 500.000 de locuitori. Acum, Juncker este responsabil pentru soarta a 500 de milioane de europeni.

Noul şef al Comsiei poate afirma că şi-a câştigat legitimitatea la capătul unui proces democratic, în urma votului de la europarlamentare. El vrea să reducă birocraţia şi să le explice oamenilor de ce au nevoie de UE. Dat fiind că prestigiul UE a avut de suferit în numeroase state membre, este şi nevoie de asta, cu vârf şi îndesat. Dar rămâne întrebarea dacă va reuşi să menţină Marea Britanie în UE. Trebuie să combată cu argumente credibile euroscepticismul care s-a extins nu numai în Marea Britanie, ci şi în Franţa, Italia sau Ungaria. Premizele nu prea sunt favorabile aici, fiindcă atât guvernul britanic cât şi cel ungar au fost împotriva numirii lui Juncker în fruntea Comisiei Europene.