1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Comentariu: Nori negri asupra Acordului cu Turcia

Tot mai autoritarul preşedinte al Turciei împiedică politica europeană privind refugiaţii. Vinovaţi sunt cei care acceptă o asemenea dependenţă, crede Bernd Riegert.

Politica europeană referitoare la azil şi refugiaţi intră tot mai mult sub presiuni multiple. Cu toate că acordul dintre Turcia şi UE din martie s-a soldat cu reducerea semnificativă a celor care se mai încumetă să traverseze marea spre Grecia, haosul continuă să domine în taberele de refugiaţi pe multe din insulele greceşti. Turcia a oferit, UE a eşuat. Statele comunitare nu au trimis destule ajutoare în Grecia. Iar Atena nu este în nici un caz capabilă să organizeze un sistem de înregistrare eficient.

În teorie: Turcia ne rezolvă problemele

În urmă cu două luni, şefii de stat şi de guvern sperau într-o rezolvare rapidă. În realitate, nu s-au întâmplat prea multe. În mod fatal, UE se bazează pe externalizarea problemei refugiaţilor în Turcia. Transferul azilanţilor şi al refugiaţilor direct din Turcia, ca şi redistribuirea acestora din Grecia şi Italia decurg mult mai lent decât s-a anunţat şi parafat de nenumărate ori. Solidaritatea - această atât de des invocată valoare europeană - este din ce în ce mai greu de găsit între statele comunitare. Cele mai multe ţări acţionează după deviza: la mine să nu ajungă niciunul. După mine, potopul!

Bernd Riegert

Bernd Riegert

În cazul refugiaţilor, Grecia este destul de singură. Situaţia se poate repeta şi în Italia, dacă numărul celor care vor traversa prin sudul Mediteranei va creşte. Politica europeană referitoare la refugiaţi se îndreaptă către izolare, în lipsa unor metode legale de acces în Uniunea Europeană. Sub paravanul întăririi securităţii graniţelor suferă şi piaţa internă. Ungaria, Austria, Danemarca şi Germania sunt exemple negative în acest sens.

Izolarea de sud-estul Europei are efecte catastrofale: este acum complet dependentă de Turcia. Tot mai autoritarul preşedinte Recep Tayyip Erdogan ameninţa din nou săptămâna trecută că va închide robinetul şi "îi va trimite la plimbare pe refugiaţi", dacă UE nu reacţionează.

În practică: Turcia are interese proprii

Evoluţiile de pe scena politică internă din Turcia, limitarea puterii Parlamentului, reducerea la tăcere a presei, condamnarea libertăţii de opinie, aplicarea unor dubioase legi anti-terorism fac tot mai dificilă respectarea Acordului semnat de UE şi preşedintele Erodgan.

Proba de foc pentru UE este liberalizarea sistemului vizelor pentru cetăţenii turci. Dacă Ankara nu îşi va modifica legislaţia, atunci Parlamentul European are dreptul de a respinge eliminerea vizelor pentru Turcia. Dacă nu obţine liberalizarea vizelor, Erdogan va renunţa unilateral la Acordul cu UE. Uniunea Europeană se va confrunta cu o criză similară cu cea din vara trecută. Nici timpul nu mai este de partea europenilor. Termenul stabilit pentru eliminarea vizelor, luna iulie, este greu de respectat.

Pentru că nu au fost în stare să-şi rezolve singuri problema refugiaţilor, şefii de stat şi de guvern din UE au făcut pactul cu un autoproclamat sultan, imun la critică şi imprevizibil.

Am putea asista curând la o amară răzbunare. Această "soluţie europeană", gândită de însăşi Angela Merkel s-ar putea întoarce cât de curând împotriva ei.