1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Comentariu: Noi suntem republica!

N-a fost doar un marş de doliu, ci o demonstraţie de solidaritate la Paris. Însă numai viitorul va arăta dacă solidaritatea e de durată sau nu, este de părere Barbara Wesel.

Francezii ar putea fi de invidiat. A fost o demonstraţie puternică. După recentele atentate sângeroase, francezii au afişat o legătură admirabilă cu istoria şi valorile, cu idealurile naţiunii lor. Marşurile la care au luat parte peste 1,5 milioane de oameni la Paris şi alte aproximativ două milioane în restul ţării, au reprezentat o manifestaţie fermă pentru democraţie şi contra violenţei şi terorii.

Francezii nu vor să se lase intimidaţi şi, înainte de orice, nu permit să le fie răpit un lucru la care ei ţin foarte mult: libertatea de exprimare. E vorba de una din cele mai vechi valori franceze. Chiar şi păreri extreme pot fi exprimate. Democraţia se demonstrează prin conflictul de opinii. Pe acest principiu se bazează.

Un act de solidaritate

Reprezentanţi ai peste 40 de state din întreaga lume au fost prezenţi la Paris pentru a-şi exprima solidaritatea cu Franţa. Au fost întâmpinaţi cu ropote de aplauze. Prezenţi au fost şi premierul israelian Benjamin Netanyahu, alături de preşedintele palestinian Mahmud Abbas. Cei doi s-au afişat pentru prima oară împreună la o demonstraţie, însă Netanyahu nu a folosit prilejul pentru a face un gest împăciuitor. În schimb, i-a îndemnat pe evreii din Franţa să emigreze în Israel.

Şi, oare, ce-a gândit ministrul rus al Afacerilor Externe, Serghei Lavrov, în timp ce mărşăluia pentru libertate şi democraţie cot la cot cu preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko? Ar putea părea absurd sau ciudat - în funcţie de starea de spirit.

Porträt - Barbara Wesel

Barbara Wesel

"Lumea ia atitudine", titrau ediţiile de duminică ale publicaţiilor franceze - nu fără mândria de a se şti în centrul atenţiei zilele acestea. Francezii caută confirmare şi sprijin din afară.

Se văd în prima linie pe frontul apărării valorilor fundamentale ale democraţiei, dar sunt şi neliniştiţi din cauza ameninţării teroriste din ţară, ameninţare care n-a dispărut. La fel ca în Marea Britanie, suburbiile cu iz de ghetou din Franţa au devenit cuibul radicalizării islamice.

Republica - o identitate comună

Demonstranţii au purtat pancarte pe care se putea citi: "Sunt Charlie Hebdo", "Sunt poliţist", "Sunt evreu". Victimele de la Paris aveau ceva în comun, erau oameni. Iar Republica este semnul identităţii comune. Participanţii la marş au ţinut să amintească toate acestea.

Însă, după aceste momente, urmează eforturile clasei politice. Până la demonstraţia de duminică, politicienii s-au abţinut de la dispute. Dar acestea vor reveni, taberele politice se vor învinui reciproc încercând să câştige capital de pe urma evenimentelor recente.

Cel mai important ar fi, totuşi, să înceapă o dezbatere serioasă pe tema condiţiilor de viaţă ale imigranţilor originari din nordul Africii. Franţa n-a scăpat nici în ziua de azi de o veche problemă: suburbii dominate de brutalitate, şcoli jalnice, tineri fără şanse şi fără perspective - oameni care nu se consideră parte a Republicii, prizonierii unor închisori fără ziduri devenite focare ale radicalizării.

Franţa are nevoie de ample reforme care să schimbe, să îmbunătăţească viaţa câtorva milioane de cetăţeni cu origini străine. Doar că există pericolul ca extema drepată, care se bucură de popularitate, sa împiedice atari demersuri. La capătul cuvintelor emoţionante rostite în ultimele zile s-ar putea să nu rămână decât o nouă şansă ratată.