1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Economie

Comentariu: Miliarde de euro într-o gaură neagră

Compania energetică RWE a înregistrat cele mai mari pierderi din istoria sa. Un lucru regretabil, dar deloc surprinzător, de vreme ce responsabilitatea îi aparţine, crede Andreas Becker.

Ceea ce se întâmplă momentan la RWE, cel de-al doilea mare concern energetic german, este limpede, inclusiv pe pagina oficială de internet a companiei. Pe rwe.com suntem întâmpinaţi de un logo mare pe care scrie Innogy. Dacă îţi vine ideea de a accesa pagina rwe.de, ajungi direct la Innogy. Acesta este, practic, numele luat de companie la reînfiinţare, şi folosit cu succes la bursă, toamna trecută. Innogy a rămas aşadar cu administrarea afacerilor cu energie electrică ecologică, distribuția ei și rețelele de electricitate - practic singurele domenii care au, încă, viitor pe piaţa energiei din Germania.

Concernul mamă a păstrat producția de curent electric din gaze naturale și cărbune, precum și promovarea serviciilor companiei. Este foarte greu să scoţi profit din asemenea activităţi, în special odată cu începerea tranziţiei de la energie convenţională la energie regenerabilă. Procentul de 75 la sută acţiuni pe care compania RWE le deţine la Innogy sunt, prin urmare, esenţiale pentru supravieţuirea companiei. Practic, concernul mamă nu mai este decât un fel de "Bad Bank" al afacerilor cu energie.

Or, de la o "bancă rea", nu poţi aştepta nimic bun. Pierderile de 5,7 miliarde de euro ale RWE pun concernul în aceeaşi categorie cu alte companii germane de anvergură, care au înregistrat pierderi record anul trecut. Volkswagen a raportat un minus de 5,5 miliarde de euro pentru anul 2016. Deutsche Bank a avut pierderi în valoare de 6,7 miliarde. Însă, în vârful listei, se află concurentul direct al RWE, Eon, care a anunţat pierderi de 9,3 miliarde de euro.

RWE insistă că, în plan operativ, a avut un profit net de 0,8 miliarde de euro.

Cauzele pierderilor înregistrate sunt, pe de-o parte, "deprecierile neprogramate", ale centralelor electrice existente. În plus, când prețurile la energie electrică scad, profitul generat de centralele aflate în funcţiune se diminuează şi el.

Este adevărat, însă vina nu poate fi dată strict pe tranziţia energetică. Dacă unele reactoare atomice n-ar fi fost deja deconectate, presiunea asupra preţurilor ar fi fost şi mai puternică. Apoi, să nu uităm că RWE a suferit pierderi inclusiv cu centralele pe care le deţine în Marea Britanie, Olanda şi Turcia.

În cazul în care, după alegerile parlamentare din toamnă, vor apărea noi reglementări pentru funcţionarea centralelor electrice pe bază de cărbune, sau chiar planuri concrete pentru eliminarea treptată a energiei pe bază de carbune, pierderile vor continua cu siguranţă.

Prevenţie lipsă

Rezultatele financiare sunt influenţate şi de plățile decise la finele anului trecut, către fondul de stat pentru energia nucleară. La 1 iulie 2017, în acest fond, RWE va transfera 6,8 miliarde de euro, reprezentând depozitarea și eliminarea deșeurilor radioactive, plus prima de risc.

Nici măcar la acest capitol nu e cazul pentru compasiune. Recent, companiile energetice şi-au cumpărat libertatea de a nu se implica în depozitarea deşeurilor nucleare, riscul fiind al statului. Mai exact, al contribuabililor. Fondul pentru energie nucleară este, de fapt, adevărata "Bad Bank" a afacerilor cu energie atomică.

Faptul că plata către fond cauzează pierderi record, dovedeşte, o dată în plus, că atât RWE, cât şi alte concerne au trăit bine-mersi, timp de decenii, de pe urma unei afaceri ale cărei riscuri foarte mari, nu au fost aproape deloc preîntâmpinate.

Lovitură grea pentru administraţiile locale

Acuzaţiile foarte dese la adresa RWE şi a altor companii energetice - criticate pentru menţinerea unui model de afaceri care nu mai este actual - sunt valabile inclusiv pentru municipalităţi, care deţin 20 la sută din acţiunile RWE. Multă vreme, autorităţile locale au profitat din plin de profitul generat de acestea pentru a acoperi găurile din bugetul local.

Pierderile masive ale concernului RWE pun la grea încercare multe oraşe şi regiuni. Încă de acum trei ani, când compania a recunoscut că are pierderi de câteva miliarde, autorităţile locale ar fi trebuit să reacţioneze şi să scape de acţiunile deţinute la RWE. Va fi pentru a doua oară când vor rămâne cu buzele umflate, deci fără dividende.  

Unii trezorerieri îşi vor pune cu siguraţă cenuşă în cap la gândul că ar fi putut proceda precum autorităţile locale din Düsseldorf. Acum zece ani, când o acţiune RWE valora 80 de euro, oraşul a vândut mare parte dintre acestea. Acum, o acţiune RWE valorează 13 euro.

Autor: Andreas Becker / vd