Comentariu: Marx, ca bun de larg consum | Germania | DW | 07.03.2018
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Germania

Comentariu: Marx, ca bun de larg consum

În oraşul german Trier urmează să fie dezvelită o statuie a lui Karl Marx, cu ocazia împlinirii a 200 de ani de la naşterea sa. Dar Marx nu mai este decât un articol din supermagazinul global, apreciază Zoran Arbutina. 

Iată că, până la urmă, un lucru ajunge acolo unde îi este locul: Trier, oraşul în care Karl Marx a văzut lumina zilei, primeşte cu ocazia împlinirii a 200 de ani de la naşterea celebrului său fiu o statuie de bronz de mari dimensiuni, înfăţisându-l pe marele... cum să-i spunem: filosof?, revoluţionar?, agitator de profesie? - în chip eroic, păşind decis înainte şi privind spre un viitor luminos. În mâna stângă ţine o carte, "Capitalul".

Dacă e practic obligatoriu ca statuia să împodobească oraşul, atunci lucrul nu trebuie făcut pe jumătate. De aceea, împreună cu soclul, monumentul are 5,5 metri înălţime şi va fi amplasat în centrul oraşului vechi, în apropierea emblematicei Porta Nigra, poarta de intrare în oraş datând din epoca romană.

Un om bun? Sau poate, totuşi, unul rău?

Aparent, când vine vorba de Karl Marx, niciun superlativ nu este exagerat. Principala sa lucrare "Capitalul" este percepută drept una din cele mai influente cărţi din istoria modernă, în timp ce volumaşul mult mai redus ca dimensiuni, "Manifestul Comunist", mai uşor de citit, a fost pentru un timp lectura obligatorie a două treimi din populaţia lumii. La apogeul mişcării comuniste şi socialiste, în anii 70 ai veacului trecut, guvernele din 60 de state îşi întemeiau existenţa pe învăţătura lui Karl Marx. Milioane şi milioane de oameni de pe întreaga suprafaţă a pământului legau numele său de speranţa într-un viitor mai bun şi mai drept. În joc erau libertatea şi demnitatea omului.

Pentru el religia era opiul popoarelor. Ceea ce nu i-a împiedicat pe adepţii săi să-l venereze ca pe un sfânt. După moartea sa a fost inventată o pseudo-religie, căreia i s-a dat denumirea de "marxism". În numele ei au fost comise cele mai groaznice crime din istoria umanităţii, inclusiv genocide, execuţii în masă, deportări. Concomitent au fost comise alte crime în scopul combaterii marxismului.

Arbutina Zoran Kommentarbild App

Zoran Arbutina

O suprafaţă de proiecţie la dispoziţia lumii

De decenii se caută fără succes răspuns la întrebarea în ce măsură este responsabil Marx însuşi atât pentru crimele comise în numele său, cât şi pentru mişcarea de emancipare din întreaga lume. Apologeţii săi susţin că Marx a fost doar abuzat şi instrumentalizat de o serie de dictatori şi despoţi sângeroşi. Adversarii lui Marx susţin, dimpotrivă, că sâmburele totalitarismului se află chiar în străfundul gândirii sale. Nu trebuie uitat că Marx a fost cel care a visat primul la o "dictatură a proletariatului".

Dar probabil că Marx nu a fost nici profet şi nici demon, ci o suprafaţă de proiecţie pe care fiecare a desenat ce i-a convenit. Aşa cum în istoriografia mişcării comuniste şi socialiste eliberarea şi oprimarea erau atât de strâns legate încât adesea nici nu se remarca trecerea de la una la alta, la fel puteau fi folosite şi pasaje din opulenta operă a lui Marx pentru legitimarea oricărei "decizii tovărăşeşti". Astăzi, la 200 de ani de la naştere şi la 150 de ani de la apariţia "Capitalului", Marx este receptat cu tot mai multă indiferenţă. Numele său, inclusiv înfăţişarea fizică, au ajuns de multă vreme un simplu brand comercial. 

Anticapitalism în dugheana Marx

Noua statuie din Trier este un exemplu elocvent în acest sens. Este un cadou din partea Chinei. O ofertă pe care edilii din Trier nu ar fi putut decât cu greu să o refuze. Potrivit planurilor iniţiale ale donatorilor, statuia trebuia să fie chiar cu 80 de centimetri mai înaltă. Este firesc, fiindcă cea mai mare ţară din Extremul Orient, o forţă economică de primă mărime la nivel global, în care îşi face de cap un capitalism nemilos şi abia strunit, se cheamă că este o ţară comunistă. Deja în preambulul Constituţiei Republicii Populare se face referire la marxism.

Chinezii au devenit un factor turistic important pentru vizitatorii orăşelului din ţinutul viticol al Moselei. De acum înainte, când vor pătrunde prin Porta Nigra în centrul vechi, Karl Marx personal le va indica drumul spre casa în care s-a născut. Şi când vor ajunge acolo, dacă nu vor avea timp sau chef să admire mobilierul burghez din casa Marx, vor putea intra în dugheana din imediata vecinătate. Acolo vor putea achiziţiona busturi ale lui Marx mai mari sau mai mici, de culoare neagră sau aurie, sacoşe pentru cumpărături imprimate cu citate din Manifestul Comunist, precum şi  "Ciocolata fină Karl Marx", cu ambalaj roşu, inscripţionată, la alegere, inclusiv cu caractere chinezeşti, la preţul de 4,95 euro suta de grame. Cu siguranţă, vor putea curând achiziţiona acolo şi copii la scară redusă ale noii statui. Banii învârt lumea. Nu Marx a spus asta, dar ar fi fost pe gustul său. În materie de capital, el s-a priceput.

Autor: Zoran Arbutina/ia