1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Comentariu: Mai mult, însă tot prea puţin

Germania promite să îşi asume responsabilităţi mai ample la nivel internaţional. Acest lucru nu vizează, însă, neapărat, şi domeniul militar, afirmă Max Hofmann în comentariul său.

Fără îndoială că şeful Pentagonului, Chuck Hagel, cunoaşte toate amănuntele de care ministrul german al Apărării, Ursula von der Leyen, trebuie să ţină cont. Or, după cum se ştie, când vine vorba de armată şi război, populaţia germană manifestă o sensibilitate aparte.

Cu atât mai îmbucurător este pentru decidenţii de la Washington faptul că von der Leyen, susţinută de preşedintele Joachim Gauck, a semnalizat un mai pronunţat angajament internaţional din partea Germaniei, inclusiv în ceea ce priveşte intervenţiile militare.

Când se vorbeşte despre o posibilă participare a Republicii Federale în conflictele internaţionale, din vocabularul diplomatic german nu lipsesc termeni precum "medical", "logistic", "instructaj". Fără a fi deloc lipsite de importanţă, aceste aspecte nu sunt esenţiale.

Din perspectivă americană, chiar dacă Germania ar face pasul următor, acceptând să conducă în viitor o misiune ONU, tot nu ar fi suficient.

Fapt este că Germania continuă să se bazeze foarte mult pe americani în domeniul militar, nefiind vorba nici măcar de misiuni externe, ci de apărare la nivelul NATO, aşadar despre chestiuni de bază.

Conform unor estimări, Statele Unite cheltuiesc mai mult pentru consolidarea siguranţei europene decât europenii înşişi. Cel mai bun exemplu în acest sens este deja bine cunoscuta obligaţie a membrilor NATO de alocare a 2 la sută din PIB domeniului militar. La 17 ani de la stabilirea acestei reguli, SUA alocă 4,2 la sută, iar germanii 1,3 la sută.

Pe de altă parte, abordarea germanilor, care spun că nu contează cantitatea, ci calitatea, este absolut legitimă. Nu este necum recomandabil să pompezi bani cu nemiluita pentru a putea interveni în orice conflict de pe glob, bombardând respectiva regiune. De altfel, în timpul preşedinţiei lui Barack Obama, cei mai mulţi americani s-au convins la rândul lor de justeţea unui atare punct de vedere.

Pe de altă parte, exact în acest aspect rezidă şi problema de fond a politicii germane de apărare. Americanii, obosiţi de atâtea războaie, nu prea mai sunt dispuşi să furnizeze sume mari de bani doar pentru că partenerii lor europeni nu înţeleg că trebuie să-şi facă temele.

La Washington, Ursula von der Leyen a subliniat nu o dată importanţa NATO, respectiv nevoia de revigorare a Alianţei.

Însă, în contextul unui conflict extins în Orientul Apropiat, dar şi al unei Rusii imprevizibile, ale cărei cheltuieli în domeniul militar le-au depăşit pe cele americane, Ministerul german al Apărării va trebui să facă mult mai mult decât ceea ce a promis la Washington şi New York - chiar dacă aceste lucruri nu vor plăcea poporului german.