1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Germania

Comentariu: Mai face Erdogan încă o criză?

Soldați turci au primit dreptul de a rămâne în Germania, pentru că la ei în țară sunt amenințați cu persecuții. O situație care va dăuna și mai mult relațiilor germano-turce. Dar este gestul corect, crede Felix Steiner.

NATO se autodescrie mereu cu plăcere drept o "comunitate de valori". Pe acest fundal, pare o glumă proastă că un stat membru al Alianței oferă soldaților dintr-un alt stat membru azil politic.

Nici vorbă de "comunitate de valori"

Dar aceasta tocmai s-a întâmplat, după cum a confirmat Ministerul german de Interne. Cât despre comunitatea de valori, ne-am lămurit acum definitiv că era doar o vorbă în vânt. NATO este pur și simplu doar o alianță de state alese din punct de vedere al utilității lor militare și geostrategice. De aceea, NATO n-a avut mari probleme nici cu dictatorul portughez Salazar, nici cu regimul ofițerilor din Grecia, nici cu puciurile militare din Turcia din 1960, 1971 sau 1980. Și tot din acest motiv nu va avea mare impact asupra apartenenței Turciei la NATO nici actuala domnie a lui Recep Tayyip Erdogan, indiferent de cum va evolua aceasta pe viitor. Pentru că țara de pe flancul sud-estic al NATO este de o importanță majoră pentru Alianță, indiferent dacă respectă sau nu așa-zisele valori comune.

Redactorul DW Felix Steiner

Redactorul DW Felix Steiner

Este de necontestat însă că decizia Germaniei de a le acorda azil politic soldaților turci este cea corectă. Au fost doar primele cereri aprobate; în total sunt 414 solicitanți. Este vorba de oameni (și de familiile lor) care au servit Turcia deseori în funcții înalte de diplomați, ofițeri sau judecători. Persoane care au fost deja concediate de statul turc și care nu mai sunt plătite, la fel cum li s-a întâmplat altor mii de turci, acuzați că ar fi susținători ai mișcării Gülen și, implicit, ai puciștilor care au încercat vara trecută să-l înlăture de la putere pe Erdogan. Dar, până acum, regimul de la Ankara nu a prezentat niciun fel de dovezi concrete privind vinovăția acestor oameni. Acești solicitanți de azil sunt amenințați cu încarcerarea imediată la o eventuală revenire în Turcia. Exemple clasice de persecuții, tocmai cazuri pentru care a fost trecut dreptul la azil în Constituția germană.

Dar aceste decizii vor genera probabil noi probleme. Nu pentru că Germania ar fi depășită numeric de amploarea cazurilor: într-o perioadă în care vin lunar aici 20.000 de migranți, un grup de 414 azilanți nu schimbă nimic. Chiar dacă ar fi aprobate dintr-un foc toate cele 7000 de cereri de azil depuse de turci în Germania după puciul din iulie 2016, tot nu s-ar simți în cifrele absolute privind migrația în Republica Federală.

Otravă pentru relațiile germano-turce

Este foarte posibil însă că acordarea de azil pentru militarii turci va strica și mai mult relațiile bilaterale germano-turce, aflate și așa într-o situație deosebit de fragilă. Belgia ezită din motive de înțeles să facă un gest similar celui german, după ce ofițeri turci de la centralele NATO din Bruxelles și Mons au depus de asemenea cereri de azil politic. Belgia vrea să evite reacții de genul celor suferite de Olanda și Germania în ultimele luni.

Acum se va dovedi dacă experții în relațiile cu Turcia aveau dreptate când spuneau că toate derapajele verbale și amenințările proferate de Ankara în ultimele luni aveau legătură doar cu mobilizarea comunităților turcești din străinătate, în vederea referendumului constituțional. Erdogan a câștigat referendumul respectiv și ar trebui să fie acum mai relaxat. Dar Germania trebuie să fie pregătită de noi atacuri dinspre Ankara. Există situații în care principiile trebuie aplicate și apărate, pentru că altfel nu mai valorează nimic. Cancelara Merkel a tolerat deja pentru destul timp jocul perfid al regimului din Turcia.

Autor: Felix Steiner