1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Comentariu: Lupta împotriva Statului Islamic

Teroriştii "Statului Islamic" (IS) îşi continuă opera ucigaşă. Lupta împotriva acestor islamişti trebuie purtată cu toată hotărârea, deşi presupune mari riscuri, apreciază Alexander Kudascheff.

"Statul Islamic" nu trebuie îngrădit, el trebuie distrus. Întâi militar, apoi politic. Deci miliţiile IS trebuie combătute. Iar speranţele se îndreaptă aici înspre SUA şi întreg occidentul. NATO a alcătuit deja o coaliţie formată din 10 ţări, hotărâte să lupte împotriva IS. Între cele 10 ţări se numără şi Germania, deşi ţara pare dispusă să sprijine doar politic ceea ce urmează a fi impus cu mijloace militare.

Alexander Kudascheff

Alexander Kudascheff

Tuturor le este însă clar că lupta împotriva IS în Irak şi în Siria nu poate fi purtată doar de occident. Vestul are nevoie de parteneri. Dacă SUA ar acţiona singure sau împreună cu Marea Britanie, propaganda adversă ar invoca aproape automat o nouă "cruciadă". Aşadar este nevoie de aliaţi din regiune. Ar fi nevoie în primul rând de Irak cu al său guvern şiit de la Bagdad. Totuşi, armata irakiană este demoralizată şi slabă, iar guvernul de la Bagdad are mulţi inamici. Între aceştia se numără triburile sunite şi resturile partidului Baath, al lui Saddam Hussein, care acţionează în clandestinitate.

Un alt potenţial aliat în campania împotriva IS este guvernul de la Damasc. Condus de preşedintele Siriei, Bashar el Assad, pe care occidentul l-a combătut până acum. O colaborare cu Assad este practic de neconceput, dar fără el IS nu va putea fi înfrânt. Este un adevărat coşmar politic. Occidentul mizează de mai mult timp pe îndepărtarea de la putere a lui Assad, dar acum are nevoie de el pentru a zdrobi IS. Aşa arată "realpolitik" câteodată.

La acestea se adaugă kurzii. Ei urmează să beneficieze de livrări de arme din occident. Dar, dacă kurzii vor fi victorioşi în faţa IS, mai nimeni nu se va mai putea împotrivi pretenţiilor lor de independenţă. Ori, mai nimeni din regiune nu-şi doreşte un stat kurd. În fine, ultimul factor este Iranul. Republica Islamică nu s-a implicat până acum în conflict, dar o va face dacă şiiţii irakieni vor ajunge în dificultate şi centrele lor de pelerinaj vor fi profanate.

În ce le priveşte, ţările arabe, Egipt, Iordania, Arabia Saudită, se păstrează în rezervă. Le este practic imposibil să lupte dintr-odată de partea lui Assad sau a şiiţilor iakieni. Se menţin în rezervă şi pentru a nu putea fi atacate de duşmanii lor interni.

Totuşi, în ciuda tuturor dificultăţilor, numai o coaliţie de proporţii poate învinge IS. Ţările regiunii trebuie să demonstreze împreună că vor în Orientul Apropiat şi Mijlociu un spaţiu de convieţuire pentru diversele religii. Altfel, jihadiştii IS vor curma o cultură veche de mai bine de 1200 de ani.