1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Comentariu: Luptă pentru putere în stil macedonean

Asaltul din Parlamentului de la Skopje nu a fost o surpriză. Atacul asupra reprezentanţilor poporului macedonean reprezintă o ȋncercare ȋndelung planificată pentru abolirea democraţiei, crede Boris Georgievski.

Atacurile violente de joi au un singur scop: menținerea cu orice preț la putere a fostului premier Nikola Gruevski şi a clicii lui din partidul naționalist VMRO-DPMNE. Formaţiunea a câştigat la limită alegerile din decembrie 2016, dar nu a reuşit să formeze un guvern de coaliţie.

Mai de success a fost partidul social-democrat sub conducerea lui Zoran Zaev, care a reuşit să pună bazele unei coaliţii cu trei partide albaneze. Reprezentând circa 25 de procente din totalul populaţiei, albanezii sunt a doua grupare etnică din Macedonia. Partidele albaneze au refuzat să colaboreze cu Gruevski, atât din cauza mesajelor lui naţionaliste cât şi a ȋncercărilor acestuia de a sugruma democraţia.

După ce au pierdut majoritatea ȋn Parlament, Gruevski şi partidul său au decis să blocheze alegerea unui nou preşedinte al legislativului precum şi constituirea unui nou guvern. Gruevski se bucură de sprijinul fidelului lui simpatizant, preşedintele Gjorge Ivanov.

Puterea, cu orice preţ

După ce joi reprezentanţii majorităţii parlamentare au decis să pună capăt blocajului legislativului şi să aleagă un nou preşedinte, s-a dat semnalul şi s-au declanşat violenţele. Sub comanda directă a VMRO-DPMNE, sute de oameni au luat cu asalt sediul Parlamentului. Unii dintre ei purtau măşti negre, arme de foc, cuţite, bâte de baseball. Poliţia - aflată sub controlul lui Gruevski  - nu numai că nu a ȋncercat să-i oprească, ci i-a ȋntâmpinat cu bunăvoinţă. Forţele speciale au ajuns de abia câteva ore mai tâziu ȋn Parlament.

Principala ţintă a atacurilor au fost aleşii noii majorităţi parlamentare, ȋn frunte cu social-democraţii, dar printre victime se numără şi jurnalişti. Bilanţul: peste 100 de răniţi, dintre care trei parlamentari din opoziţie, transportaţi ȋn stare gravă la spital.

Destabilizarea voită a ţării

Violenţele nu au fost nici spontane şi nici ȋntâmplătoare. Ele au fost planificate şi organizate de partidul lui Gruevski. Pentru el şi a lui clică, pierderea puterii ar echivala cu mai mulţi ani de detenţie. Procuratura specială ȋnființată ȋn urmă cu câțiva ani, la presiunea UE şi a SUA, ȋl acuză că, premier fiind, a spionat, prin serviciile secrete, mii de cetățeni, a falsificat rezultatul alegerilor şi este puternic implicat ȋn corupția care domină ȋn țară.

Pentru a ȋmpiedica arestarea, Gruevski ȋncearcă de luni bune să provoace un conflict etnic ȋntre macedoneni şi albanezi. Conduce o campanie directă ȋmpotriva albanezilor şi ȋi numeşte pe apropiații acestora “trădători”. Calculul este de fapt o destabilizare a statului, care l-ar favoriza pe fostul premier. Devenind un garant al stabilității şi fiind recunoscut de comunitatea internațională ca partener de negocieri, Gruevski ar beneficia de amnistie.

Politica falsă a UE

Dacă acest scenariu nu ar funcționa, atunci ar exista o alternativă: ȋn opinia publică se zvoneşte deja că preşedintele Ivanov ar putea declara starea de război, care ar echivala cu condamnarea la moarte a fragilei democrații din Macedonia.

După joia sângeroasă, devine tot mai plauzibil un astfel de plan pus ȋn aplicare de Gruevski şi Ivanov.

Mai surprinzătoare ar fi ȋnsă reacția UE şi a statelor comunitare puternice, precum Germania, care ar trebui ȋn sfârşit să sprijine mai decis democrația din Macedonia. Gruevski este cel mai bun exemplu pentru falsa politică a UE ȋn Balcani. În această zonă instabilă, UE a sprijinit ani la rând lideri autoritari ȋn locul unor politicieni democrați. Deviza? “Stabilitatea are prioritate ȋn faţa democrației”. Acest eşec revine acum precum un boomerang, preţul plătit fiind o democrație ȋn pericol de moarte şi o stabilitate pierdută.

Autor: Boris Georgievski / A. K.