1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Comentariu: Islanda renunţă la UE şi trage un semnal de alarmă

Se trăieşte bine pe o insuliţă. Aşa încât Islanda şi-a retras cererea de aderare la UE. Motivele evidente ar trebui să îi îndemne pe europeni la reflecţie, crede Christoph Hasselbach.

În 2008, insulei din Atlanticul de Nord îi ajunsese apa până la gât. Sistemul bancar umflat artificial cădea pe baricadele crizei economice, amenintând să tragă după el şi micuţul stat. Islandezii au intrat în panică. Deşi creditele nu s-au lăsat aşteptate, FMI a întins imediat o mână de ajutor, statul nu s-a mai simţit la fel de bine în a sa "splendidă izolare", ci mai degrabă singur şi părăsit. Mânaţi de asemenea sentimente, mândrii şi independenţii islandezi au bătut la porţile marii Uniuni Europene. Care Uniune a scos de la ananghie, în anii următori, mai multe state, cărora, ca şi Islandei, le ajunsese deja apa până la gât.

Acum Islanda şi-a retras cererea de aderare. Mulţi islandezi reclamă lipsa unui referendum în acest sens, dar rezultatul nu ar fi diferit de cel actual. Renunţarea la perspectivele comunitare nu este suprinzătoare, dimpotrivă s-a conturat cu ceva timp în urmă.

Bucure-te de avantaje, evită dezavantajele

De unde a apărut schimbarea de atitudine? Problema cotelor de pescuit joacă un rol, dar nu cel mai important. Condiţiile erau de la început cunoscute. E adevărat: pescuitul este foarte important pentru Islanda şi în cazul aderării trebuiau preluate cotele valabile în UE. Pe de altă parte însă, Islanda este membră a Spaţiului Economic European şi poate exporta peşte fără taxe în UE. Islanda face parte şi din spaţiul Schengen. Ceea ce uşurează enorm accesul turiştilor, o altă importată sursă de venit. Altfel spus: şi fără a fi membră a Uniunii Europene, Islanda se bucură de multe avantaje şi vrea să ocolească dezavantajele.

Ai bani, rămâi afară

Christoph Hasselbach

Christoph Hasselbach

Câteva dintre dezavantaje au fost bine observate de islandezi în ultimii ani. Este cazul miliardelor investite în state care nu profită în mod direct de ajutor, precum Grecia. Nimeni nu vrea să intre într-un astfel de club de bunăvoie. Islanda, în schimb, a reuşit prin propriile eforturi să depăşească criza economică şi să se prezinte acum într-o formă bună.Vor norvegienii să adere la EU? Nu. Elveţia? De ce ar face-o? Vor suedezi, danezii sau britanici să adopte moneda euro? Astăzi mai puţin chiar decât înainte. Toate aceste state ar îndeplini criteriile, dar refuză să intre în clubul cu atâtea probleme. Punctul lor comun: toate beneficază de bunăstare şi de o economie competitivă.

Sac fără fund

Concluzia este înspăimântătoare: UE nu mai este atractivă. Cine îşi permite rămâne dincolo de graniţele comunităţii sau nu renunţă la propria monedă, pentru a contribui la umplerea unui sac fără fund. Cel puţin aceasta este impresia generală.UE ar fi primit Islanda cu braţele deschise. Tocmai de acea au acum rezerve islandezii. Islanda ar fi devenit campion al contribuţiilor pe cap de locuitor. Şi cine se lasă de bună voie folosit? Schimbarea de direcţie a Islandei se va resimţi şi în Anglia. Euroscepticii se simt confirmaţi, ţara lor are mai multe avantaje rămânând în afara graniţelor comunitare, dar membră a Spaţiului Economic European, întocmai ca şi Norvegia, Elveţia sau tocmai Islanda.

De ar exista mai multe Irlande...

Refuzul Islandei trebuie să fie un semnal de alarmă. Sudicii mai puţin performanţi - printre care se numără din păcate şi state cu greutate precum Italia şi, în ciuda poziţiei geografice centrale, chiar şi Franţa - trebuie să depună mai multe eforturi. În caz contrar se va ajunge la o separare între nord şi sud. Că solidaritatea nu este infinită dovedeşte Irlanda. Întocmai ca şi Islanda, sistemul bancar irlandez a fost grav lovit de criză. Cu ajutorul UE şi al FMI şi după un program radical de austeritate şi reforme, Irlanda se laudă acum cu cea mai mare rată de creştere din întreaga comunitate. Nimeni nu se mai plânge. Au făcut ceea ce era necesar.Dacă ar exista mai multe Irlande, atunci atmosfera din Islanda ar fi fost, probabil, altfel acum.