Comentariu: Grecii dau bătăi de cap

Politica e o afacere grea. În joc sunt puterea, avantajele, interesele şi, desigur, banii. În spatele fiecărei strângeri de mână, în spatele fiecărui zâmbet se ascund calcule reci. E valabi şi în Uniunea Europeană, iar cine crede altceva - greşeşte.

Multă vreme Atena a plecat de la premisa că nu va fi lăsată de izbelişte. Nu din simpatie sau prietenie, ci fiindcă prăbuşirea Greciei ar fi adus prejudicii incalculabile restului comunităţii. Păstrarea ţării în zona euro e singura soluţie - aşa suna formularea, logică din punct de vedere economic, a cancelarei Angela Merkel.

Din multe motive, însă, situaţia s-a schimbat. Ani la rând, partenerii europeni - cu precădere Germania - au sprijinit Atena. De la creditorii internaţionali, Grecia a primit aproximativ 240 de miliarde de euro începând din 2010. Dar n-a prea folosit la nimic. Măsurile de austeritate impuse şi reformele au ruinat ţara.

Performanţa economică a scăzut dureros de mult, iar nivelul datoriilor a crescut la 180% din PIB. Fiecare al patrulea grec nu are loc de muncă, iar rata şomajului în rândul tinerilor este de peste 50%.

O nouă situaţie după alegeri

Bruxelles-ul şi Berlinul au luat la cunoştinţă toate acestea, dar n-au reacţionat. În schimb, au vorbit despre progresele grecilor: economia elenă creşte, bugetul e stabil. N-au scăpat o vorbă despre cât de mici sunt îmbunătăţirile şi câţi ani vor mai trebui să strângă cureaua grecii până să le meargă cu adevărat bine. Un calcul politic care părea să funcţioneze. În ultima vreme, Grecia n-a mai ţinut prima pagină a ziarelor. Situaţia părea mulţumitoare.

Dar totul s-a schimbat cu câteva săptămâni înaintea alegerilor parlamentare. O victorie electorală a formaţiunii populiste de stânga, Syriza, e foarte posibilă. Astfel, cărţile ar putea fi din nou amestecate. Preşedintele partidului, Alexis Tsipras, le promite alegătorilor să pună capăt politicii de austeritate.

Iar la Berlin sună alarma. A face concesii majore unui nou guvern de stânga ar fi contra liniei urmate până acum. Nu există alternativă la cursul dur al reformelor elene, subliniază ministrul federal al Finanţelor, Wolfgang Schäuble. Dacă Grecia alege un alt drum, situaţia se complică. Şi cu asta Berlinul transmite un semnal limpede: germanii au ajuns la capătul răbdării şi nici nu mai au de ce să arate îngăduinţă.

Noi alternative

Situaţia în zona euro este stabilă, iar mecanismul de salvare în cazul altor state care întâmpină greutăţi e mai bine pus la punct şi mai stabil ca în 2010 şi 2012. Puţin probabil ca problemele unei ţări să se extindă în întreaga comunitate.

Tocmai de aceea, menţinerea Greciei în clubul ţărilor care au aderat la moneda unică nu mai e singura soluţie. Dimpotrivă. O poziţie mai dură faţă de greci ar putea fi un avertisment pentru statele membre care se urnesc greu când vine vorba de reforme, ca Italia sau Franţa: "Ia uitaţi, se poate şi altfel!"

Oficial, la Berlin nu pronunţă nimeni cuvântul "Grexit". Nimeni nu recunoaşte că se gândeşte la excluderea Greciei din zona euro. În schimb, în guvernul federal, sarcinile au fost împărţite. Conservatorii insistă că, în cazul Atenei, nu vor fi făcute niciun fel de concesii.

Social-democraţii se gândesc că plecarea Greciei din comunitatea monetară ar însemna o cheltuială prea mare. Prima din, probabil, multele runde de poker privind viitorul Greciei a fost deschisă. Politica e o afacere grea. Cu atât mai mult pe timp de criză.