1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Comentariu: Greaua moştenire a lui Erdogan

Noul preşedinte turc Recep Erdogan i-a bătătorit calea spre funcţia de premier lui Ahmet Davutoglu, fost ministru de Externe. Însă acesta se află în faţa unor probleme aproape nerezolvabile, crede Baha Güngör.

Ahmet Davutoglu

Ahmet Davutoglu

Când în joc de alfă interesele partidului şi ale premierului Erdogan, expresia "conflict de loialitate" se goleşte de sens pentru ministrul de Externe turc Ahmet Davutoglu. Diplomatul, unul dintre cei mai apropiaţi consilieri ai lui Erdogan în chestiuni de politică externă, este, iată, recompensat pentru loialitatea sa neclintită faţă de premier.

Cine cunoaşte, însă, traseul politic al diplomatului, ştie foarte bine motivele pentru care nu puţini îl privesc pe acesta cu reticenţă. În vârstă de 55 de ani, Davutoglu, politolog din provincia central-anatoliană Konya - un fief al partidului islamic-conservator de guvernământ AKP - nu a avut niciun succes remarcabil în ultimii ani pe scena diplomaţiei internaţionale.

07.08.2014 DW Quadriga Studiogast Baha Güngör

Baha Güngör

Intenţia sa de a face din Turcia o ţară mai respectată şi un centru de putere de sine stătător nu s-a materializat. Nici strategia "Zero Probleme" în relaţiile cu vecinii nu a avut rezultate notabile. De fapt, dimpotrivă, Turcia a fost copleşită de problemele pe care le are cu ţările vecine. Politica externă privind Siria a eşuat, iar în Irak, influenţa Turciei a cunoscut un masiv declin. Relaţiile cu Israelul s-au deteriorat şi ele, pe fondul susţinerii oferite Hamasului de către Ankara.

Veşti mai bune nu vin nici din Caucaz. În enclava Nagorno-Karabah s-au înmulţit schimburile de focuri între armeni şi azeri. Iar în Balcani, minorităţile musulmane, cu precădere cea din Bosnia, au fost lăsate la voia întâmplării. Lunga listă de rateuri politice cuprinde, din păcate, şi defectuoasa evaluare a opoziţiei împotriva regimului Assad din Siria; iniţial, Davutoglu a considerat că miliţia teroristă "Statul Islamic" este aproape inofensivă.

Turcia nu mai joacă de multă vreme rolul de model pentru statele arabe. După răsturnarea regimurilor dictatoriale şi a despoţilor din regiune, Turcia a pariat pe cai morţi nu doar în Egipt, ci şi în Siria, ajungând să se confrunte cu un incontrolabil aflux de refugiaţi din ambele state.

Erdogan nu va ceda frâiele politicii interne şi externe unui personaj ca Davutoglu. De aceea, urmaşul noului preşedinte turc la şefia partidului AKP va trebui să stopeze prăbuşirea partidului printr-o infuzie masivă de credibilitate. Numai aşa, noul lider AKP ar putea limita sau măcar ţine în frâu scăderea numărului de membri de la 537 la 313. Nu este niciun secret că, în ultimii 35 de ani, orice partid ai cărui lideri importanţi au devenit preşedinţi a devenit nesemnificativ.

Präsidentschaftswahl in der Türkei Erdogan 10.08.2014

Recep Tayyip Erdogan

În vreme ce înlocuitorul lui Davutoglu la Ministerul de Externe este deja cunoscut - în persoana şefului serviciilor secrete, Hakan Fidan - fostul preşedinte turc Abdullah Gül va încerca să îşi ascundă dezamăgirea în legătură cu fostul său partener Recep Erdogan. Fie că-i place sau nu, Davutoglu va descoperi că ataşamentul moderat al lui Gül în rândurile AKP nu există. Prin urmare, se adună nori negri asupra AKP, care ar putea avea mari probleme la alegerile parlamentare de la anul, nefiind exclus ca victoria din 2011, când partidul a obţinut aproape 50 la sută din voturi, să fie de astă dată o amară înfrângere pentru Davutoglu.

În concluzie, după ce viitura se va sfârşi, va ieşi la iveală peisajul sumbru în care se află urmaşul lui Erdogan. Sigur, acesta va încerca şi de acum înainte să ţină frâiele ţării. Însă, după fiecare demonstraţie care va avea loc în Turcia, puterea lui autocratică va deveni din ce în ce mai fragilă, lucru deloc bun pentru viitorul unei ţări înconjurate de focare de instabilitate.