1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Comentariu: Ferguson a schimbat America

La un an de la frământările din Ferguson, rasismul, un coşmar pentru America, se află în atenţia opiniei publice globale. Ce s-a întâmplat atunci a marcat profund ţara şi pe preşedintele ei, consideră Gero Schließ.

De un an de zile, conflictele rasiale din SUA poartă un nume nou. Ferguson. Uciderea, de către Poliţie, a tânărului de culoare Michael Brown şi violentele frământări care au urmat tragicului incident nu au zguduit doar orăşelul muncitoresc din statul federal Missouri ci întreaga ţară.

Ferguson a schimbat America. Deşi este adevărat că şi înainte au fost împuşcaţi adolescenţi de culoare de către poliţişti albi. Şi înainte au existat conflicte rasiale. Ele sunt o rană deschisă aparent fără leac.

Dar imaginile surprinse în timpul ciocnirilor dintre protestatari şi forţele de ordine, aducând a război civil, i-au pus pe mulţi pe gânduri. Sintagma violenţă statală a căpătat pentru ei un înţeles mult mai ameninţător. Dacă americanii erau tentaţi mai înainte să ia partea poliţiştilor, când era vorba de conflicte între tineri de culoare şi oamenii legii, acum ei sunt mult mai precauţi.

Conflictele rasiale sunt de atunci legate indisolubil de acte de violenţă comise de poliţişti. O legătură infernală, care a produs în ultimul an noi victime în Cleveland, North Charleston şi Baltimore. Faptul că între timp au fost dotaţi cu camere video corporale poliţiştii din aproape jumătate din statele americane, că au fost introduse cursuri suplimentare pentru antrenamentul poliţiştilor şi s-au realizat numeroase anchete independente îndreptăţeşte speranţa că lucrurile se vor îndrepta.

Schliess Gero Kommentarbild App

Gero Schließ

Şi situaţia din Ferguson s-a îndreptat pe parcursul ultimului an. Primele alegeri locale după frământări s-au soldat cu un rezultat remarcabil. Participarea la vot s-a dublat iar numărul reprezentanţilor de culoare în Consiliul Local s-a triplat.

Între timp, poliţia din Ferguson are un şef nou, un manager municipal nou şi judecători noi. Cu toţii sunt afro-americani şi reprezintă astfel majoritatea de culoare. Cu toate acestea, oraşul rămâne unul divizat. Neîncrederea între albi şi comunitatea de culoare s-a adâncit. Poliţia a demarat ce-i drept, iniţiative la nivel de vecini şi agenţii poartă camere video fixate pe corp care înregistrează fiecare intervenţie a lor. Cu toate acestea, poliţiştii sunt departe de a fi acceptaţi de majoritatea de culoare a locuitorilor.

Ferguson nu a schimbat doar ţara. Şi preşedintele ei s-a schimbat. Anterior, Barack Obama a ezitat să ia partea comunităţii de culoare când a fost vorba de conflicte rasiale. După incidenetele de la Ferguson, el a devenit mai explicit, a luat poziţie şi a criticat deschis poliţia şi sistemul de justiţie, acuzându-le că îi tratează altfel pe cei de culoare şi pe latino-americani, comparativ cu tinerii albi. Faptul că Obama a lansat o iniţiativă de reformă a justiţiei demonstrează că nu se mărgineşte doar la vorbe.

Conflictele rasiale sunt o permanenţă în SUA încă din momentul genezei lor. Pentru a se putea opera o ameliorare este nevoie de multă voinţă. Şi aceasta rămâne o sarcină majoră pentru preşedintele Obama, care devine spre finalul mandatului tot mai puternic.

Poate că succesele repurtate în ultimele luni îl vor încuraja pe Obama să facă un lucru pe care mulţi dintre simpatizanţii săi îl aşteaptă demult. Să ţină un discurs despre conflictele rasiale. Un discurs care, desigur, nu va rezolva peste noapte toate problemele, dar care ar putea transforma America şi întreaga lume.