1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Comentariu: Euroscepticii britanici profită de situaţia din Calais

Imaginile cu mulţimea de refugiaţi aflaţi în Calais, în aşteptarea ocaziei de a pătrunde ilegal în Marea Britanie, le oferă adversarilor britanici ai UE argumente în plus

Situaţia dramatică din Calais, dar mai ales imaginile înfăţişând până la 5000 de refugiaţi care aşteaptă ocazia prielnică pentru a pătrunde ilegal în Marea Britanie, conferă muniţie adversarilor insulari ai UE înaintea anunţatului referendum privind rămânerea sau nu a ţării în uniunea celor 28.

Dar nu numai imaginile din Calais îi dau bătăi de cap premierului britanic David Cameron. Chiar şi în lipsa acestora, chestiunea rămânerii în UE rămâne cuplată cu problema refugiaţilor, fiindcă de la runda de extindere din 2004 încoace, euroscepticii britanici, în frunte cu formaţiunea populistă de dreapta UKIP condusă de Nigel Farage, au reuşit să fixeze în mentalul colectiv legătura indisolubilă dintre cele două teme.

Înainte de 2004, nimeni nu a vorbit despre o legătură între calitatea de membru al UE şi refugiaţi. Libertatea de călătorie era percepută ca fiind în acord cu interesele britanice. Toată lumea era de părere că este benefică pentru toate părţile. De atunci situaţia s-a schimbat fudamental. În cei şapte ani de la ultima mare rundă de extindere, în Marea Britanie s-au stabilit 1,5 milioane de oameni provenind din cele opt noi ţări membre ale UE. Guvernul de la Londra nu s-a aşteptat la un fenomen atât de amplu. (Autorităţile luaseră aparent în calcul un aflux de maximum 10.000 de imigranţi anual). De asemenea, guvernul nu şi-a dat seama ce repercursiuni va avea fenomenul asupra dezbaterii la nivel naţional a chestiunii migraţiei. Drept consecinţă, laburiştii şi conservatorii se văd confruntaţi cu acuzaţia că Marea Britanie a pierdut controlul asupra propriilor frontiere. Cu alte cuvinte: Calitatea de membru al UE face imposibil controlul propriilor frontiere.

Europarat - Laura Kelleher APP EINSCHRÄNKUNG PROVISORISCH

Laura Kelleher

Şi chiar dacă nu există argumente care să întărească teza că ieşirea Marii Britanii din UE ar rezolva sau măcar ar ameliora problema migraţiei, euroscepticii susţin sus şi tare că ţara a ajuns în imposibilitatea de a-şi mai controla graniţele. Faptul că majoritatea imigranţilor aflaţi la Calais şi care vor să pătrundă în Marea Britanie provin din ţări aflate în afara UE nu-i împiedică pe eurosceptici să facă o legătură între migraţie şi calitatea de membru al UE.

Aşa stând lucrurile, pro-europenii trebuie să găsească o cale să convingă electoratul că ieşirea Marii Britanii din UE nu ar schimba cu nimic situaţia. Imigranţi din state aflate în afara UE vor continua să se îndrepte spre Calais. Şi fără poliţiştii de frontieră britanici aflaţi la Calais, care ar trebui să fie retraşi în cazul ieşirii Marii Britanii din UE, situaţia explozivă din Calais se va muta la Dover.

Susţinătorii acelor grupuri care militează pentru rămânerea Marii Britanii în UE trebuie să explice exact aceste lucruri în lunile ce vin. Campania lor necesită mai multă flexibilitate. Şi are nevoie de un sprijin mai larg decât cel pe care îl poate oferi Cameron. Pro-europenii trebuie să arate că Marea Britanie nu este singura ţară care se confruntă cu problema refugiaţilor, că este vorba despre o criză a refugiaţilor la nivel global.

Un lucru nu trebuie să fie dat uitării: Potrivit statisticilor Naţiunilor Unite, Germania a oferit anul trecut adăpost unui număr de 202.000 de solicitanţi de azil. Pe locurile următoare s-au clasat în ordine Suedia, Italia, Franţa şi Ungaria şi abia apoi Marea Britanie. Pentru a se putea stăpâni acest fenomen este nevoie de eforturi comune la nivelul UE. Dar mai întâi de toate este nevoie de o dezbatere onestă privindu-i pe imigranţii din ţările aflate în afara UE şi de discuţii serioase legate de o împărţire echitabilă a poverii între ţările UE.

Marea Britanie nu-şi poate permite, după cum nu-şi pot permite nici celelalte membre ale UE, să ignore criza existentă în vecinătatea bătrânului continent. În acelaşi timp, Cameron şi omologii săi europeni se vor putea ocupa de problemele pe termen lung, cum ar fi instabilitatea politică din vecinătatea UE, abia când vor lua în serios temerile propriului electorat. Cu siguranţă, faptul că şi alţii se confruntă cu problema refugiaţilor nu este în măsură să-i consoleze pe Cameron şi pe pro-europeni în ajunul referendumului privind viitorul european al Marii Britanii.

Autoarea, Laura Kelleher, este expertă pentru politica europeană a Marii Britanii în cadrul "European Council on Foreign Relations" (ECFR).