Erdoğan luptă pentru supravieţuirea politică

Recep Tayip Erdoğan şi-a respectat promisiunea: opoziţia din CHP (Partidul Popular Republican) nu a avut nici o şansă de a participa la guvernare. Decizia lui reprezintă o premieră în istoria Turciei: el devine astfel primul preşedinte care nu permite formaţiunii situate pe poziţia secundă la alegeri să se implice în formarea guvernului. Motivaţia lui oglindeşte modul în care se face politica în Turcia.

Întrucât eforturile partidului său AKP nu au fost încununate de succes, Erdoğan nu a mai găsit nicio variantă acceptabilă de coaliţie. Încă o dovadă că preşedintele Erdoğan, care potrivit Constituţiei ar trebui să acţioneze independent politic, nu vrea să tolereze un guvern din care ar lipsi propriul lui partid.

Acum Erdoğan îşi doreşte organizarea de noi alegeri, la 1 noiembrie. Anunţul a survenit chiar înainte de expirarea termenului oficial de formare a unei coaliţii de guvernământ. Scrutinul redă speranţa liderilor AKP de a repeta succesul fulminant obţinut la alegerile din anul 2002.

Există însă diferenţe între Turcia de atunci şi cea de acum. În anul 2002, membri ai partidului kurzilor PKK, declarat ilegal, ucideau şase ofiţeri de securitate. În ultimele săptămâni, într-o singură zi nouă persoane au murit în atentate. De la mijlocul lunii iulie, atacurile teroriste distrug tot mai multe vieţi. În anul 2002, Turcia negocia cu Al-Quaida, care nu avea prea mulţi simpatizanţi în rândul populaţiei. Astăzi însă, tot mai mulţi turci se alătură mişcării teroriste "Statul Islamic". Un fenomen legat direct de politica de la Ankara.

Calcul riscant

Liderii AKP speră ca cea mai importantă formaţiune pro-kurdă din Turcia, Partidul Popular Democrat (HDP), să piardă voturi, pe fundalul atacurilor continue ale PKK. Este însă posibil şi ca electoratul să amendeze guvernul pentru incapacitatea de a restabili pacea şi ordinea, mai ales în sud-estul Turciei.

Atacurile teroriste şi instabilitatea politică au polarizat opinia publică din Turcia, dar au afectat şi economia, ceea ce ar putea influenţa atitudinea votanţilor faţă de partidul preşedintelui - AKP.

Există sondaje care nu dau şanse formaţiunii lui Erdoğan de a forma singură guvernul. În plus, formaţiunea pro-kurdă HDP ar putea deveni al treilea partid ca reprezentare în legislativ, urmată îndeaproape de Partidul Mişcării Naţionaliste (MHP). Alte sondaje acordă însă cele mai multe voturi partidului AKP, care ar putea forma astfel următorul executiv.

O atentă observare a rezultatelor sondajelor prezentate de mass-media arată că anumite grupări încearcă de pe acum să influenţeze rezultatul alegerilor.

Lupta pentru voturile din diaspora

Între timp, AKP încearcă să recâştge voturile turcilor din afara graniţelor, care au preferat să voteze partidul pro-kurd HDP. Un reprezentant al AKP anunţa recent că cetăţenii turci din străinătate ar trebui să îşi desemneze reprezentanţi în Parlamentul de la Ankara. Un asemenea plan ar însemna menţinerea celor 550 de locuri de parlamentar, dar modificarea algoritmului de ocupare a acestora, pentru a permite validarea a 15 aleşi din rândul diasporei. Constituţia nu permite însă o schimbare de asemenea anvergură până la alegerile viitoare. Şi nici experţii nu cred în această modificare.

Totuşi, Erdoğan ar putea încerca să îi coopteze mai puternic pe turcii din străinătate în campania electorală. În acest caz, el se va concentra şi mai mult pe Germania, unde trăiesc foarte mulţi cetăţeni turci.

Pe de altă parte, vizita şefului HDP, Selahattin Demirtas, la Stockholm arată interesul acestuia pentru obţinerea de voturi din comunitatea kurdă.

Se pare că următoarea campanie electorală nu se va limita doar la teritoriul Turciei. În fond, alegerile au devenit instrument de luptă pentru supravieţuirea politică, cu precădere pentru Erdoğan însuşi.