1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Comentariu: Doar un pas intermediar

Distribuirea refugiaţilor şi migranţilor în interiorul UE pare să fie sortită eşecului. Ca atare, UE vrea să-şi închidă graniţele cu sprijinul Turciei - un sprijin cumpărat cu bani grei, este de părere Bernd Riegert.

default

Sculptura din faţa clădirii Comisiei Europene de la Bruxelles: "Un pas înainte"

Cancelara Angela Merkel a demarat o schimbare în politica faţă de refugiaţi. Cu mulţi paşi mărunţi, poate chiar încă la timp, pentru a evita un dezastru la alegerile regionale care se vor desfăşura pe 13 martie în trei landuri federale. Refugiaţii şi imigranţii, primiţi toamna trecută cu braţele deschise, în număr nelimitat, ar trebui acum să rămână în Grecia sau, şi mai bine, în Turcia. În Grecia sunt destule centre de preluare, aşa că nimeni n-ar trebui să-şi rişte viaţa pe Marea Egee - spune acum cancelara.

Graniţa dintre Grecia şi Macedonia este practic închisă. "Închidem ruta balcanică", a anunţat preşedintele Consiliului UE, Donald Tusk. Greu de crezut că decizia n-a fost luată, în prealabil, de comun acord cu Angela Merkel. Concomitent, Tusk a lansat şi următoarea sugestie: refugiaţii mai bine ar rămâne acasă. Momentan s-a reuşit diminuarea "semnificativă" a valului de refugiaţi, anunţată de către Angela Merkel. Reuşita li se datorează Austriei şi statelor balcanice care au limitat migraţia, fără să ţină seama de Grecia.

Respingere în locul primirii fără restricţii

Cu siguranţă noua evoluţie îi pică bine cancelarei Merkel, chiar dacă ea lasă să se înţeleagă că decizia acestor ţări este unilaterală. În cazul Germaniei, Angela Merkel refuză impunerea unei limite superioare a cotei de refugiaţi. Sub aspect politic, termenul e controversat, iar ea vrea să-şi apere imaginea. Însă, de facto, o limită superioară a migraţiei există de multă vreme căci şi guvernul de la Berlin refuză să-i aducă direct în Germania pe refugiaţi, ocolind ruta balcanică.

Politica îngăduinţei a devenit acum una a respingerii. Migranţii ar trebui trimişi înapoi la graniţele exterioare ale Uniunii Europene. Dacă nici aceasta nu-i schimbare...

În toamnă, Angela Merkel şi preşedintele François Hollande declarau "învechite" reglementările europene în domeniul azilului. Părea că Acordul de la Dublin nu mai funcţionează. Acum e din nou valabilă regula conform căreia de refugiaţi răspunde prima ţară prin care au intrat aceştia.

Riegert Bernd Kommentarbild App

Bernd Riegert

Schimbarea este completă: Grecia şi Italia (ceea ce se menţionează încă prea puţin deocamdată) vor înregistra migranţii, îi vor tria, îi vor trimite mai departe sau expulza. Şi pentru ca în Grecia să nu se instaleze haosul, Uniunea Europeană îi va oferi sprijin financiar şi organizatoric.

Ultima şansă: Turcia

Înainte de toate, însă, problema va fi pasată în grija Turciei. Prin multe concesii, Uniunea Europeană va trebui să convingă Turcia să nu le mai permită refugiaţilor să părăsească această ţară şi, în acelaşi timp, să-i primească înapoi din Grecia pe cei respinşi.

Preţul cerut de Ankara este mare: bani, libertate de circulaţie, integrarea în Uniunea Europeană şi renunţarea Uniunii la a mai condamna actele de încălcare a drepturilor omului în Turcia. Turcii ştiu că ei sunt ultimul colac de salvare al cancelarei Merkel în criza refugiaţilor căci

"o soluţie europeană"

nu există. Pragmatica Angela Merkel a realizat de multă vreme că aşa ceva nu se va găsi. Ca atare, acum se caută "soluţia turcă". Turcia va fi declarată "ţară sigură" pentru refugiaţi şi migranţi, însemnând, teoretic, că tentativa de a căuta refugiu în spaţiul UE ar echivala cu un act ilegal.

Problema "Idomeni"

Disponibilitatea de cooperare a Turciei cu europenii fără ca aceasta să ştie, în prealabil, dacă statele UE vor prelua contingente de refugiaţi din Turcia - deci legal, fără rute ocolitoare - este incertă. La actualul summit european nu vor exista, probabil, înţelegeri privind viitoarele contingente de migranţi.

Efectele măsurilor pe care Turcia le va accepta astăzi se vor vedea, însă, abia peste câteva săptămâni sau chiar luni. Va mai fi nevoie de câteva reuniuni pentru a pune în aplicare conceputul de stopare şi, la nevoie, de repartizare a refugiaţilor.

În context, actuala reuniune la nivel înalt nu va decide nici soarta cancelarei Merkel nici pe cea a Uniunii Europene. În cel mai bun caz, decisă va fi soarta nefericiţilor de la graniţa cu Macedonia şi din centrele de pe teritoriul Greciei. Ei sunt primele victime ale schimbării politicii în domeniul migraţiei. Oare câţi le vor mai urma? Zilnic sosesc din ce în ce mai mulţi.

Vă mai recomandăm