1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Comentariu: De la München la München

Conferinţa de Securitate de la München ar putea intra în istorie ca moment de debut al noului Război Rece. Astfel, Münchenul devine, din nou, un simbol deloc pozitiv al tensiunilor europene, crede Christian F. Trippe.

Are Moscova o strategie pe termen lung sau Putin negociază spontan, în funcţie de conjunctură, pentru a-şi atinge scopurile, respectiv să facă din Rusia, din nou, o mare putere? Această întrebare preocupă specialiştii în politică externă de mai bine de un an, de când Vladimir Putin a anexat Crimeea şi a început să aţâţe un război atipic în Donbas.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov este un oaspete de vază la Conferinţa de Securitate. În cercurile de putere de la Kremlin, el este singurul care întreţine contactele cu Occidentul, fapt care a făcut posibilă atenuarea multor tensiuni în ultimii ani.

01.2012 DW Europa aktuell Moderator Christian Trippe

Christian Trippe

Însă, de această dată, Lavrov a produs nu doar consternare la München, ci şi râsetele invitaţilor. Din când în când, oficialul rus a părut un simplu recitator, purtător de cuvânt al unei propagande care se rezumă la idei pe cât de triste, pe atât de periculoase: Occidentul e vinovat de toate relele pentru că, după căderea Uniunii Sovietice, nu a încetat să umilească sistematic Rusia.

Scenă pentru un discurs înflăcărat

Concluzia logică este, deci, că tot ceea ce face Rusia în acest moment este să achite poliţele acestor două decenii de ostracizare - aşadar, acţiunile ruşilor sunt legitime. După căderea Zidului Berlinului, Occidentul, a spus Lavrov în aprigul său discurs, s-a comportat ca şi cum ar fi câştigat Războiul Rece.

Încă din 2007, Lavrov a folosit pupitrul Conferinţei de Securitate de la München pentru a lansa diatribe. Vladimir Putin însuşi, acum opt ani, a luat SUA şi NATO de guler - din senin, cum li s-a părut multora.

O analiză restrospectivă a acestor momente relevă că spusele lui Putin despre "lumea monopolară" a reprezentat mai mult decât o retorică declaraţie de război. Preşedintele rus a oferit, astfel, o imagine de ansamblu a strategiei care stătea la baza politicii sale externe, vizibilă în Georgia, Moldova, Crimeea şi în estul Ucrainei. Prestaţia tulburătoare a lui Lavrov la München nu a făcut decât să consolideze abordarea Moscovei.

Noua confruntare Est-Vest

Dacă istoricii se vor întreba în viitor care au fost circumstanţele în care a izbucnit noul Război Rece, vor putea indica, fără ezitare, capitala Bavariei. Münchenul este acum simbolul noii confruntări între Est şi Vest, care aminteşte de vechiul conflict, pe care, însă, Occidentul nu şi-l doreşte nicicum; un conflict căruia îi lipseşte cu desăvârşire conturul ideologic. Rusia nu are niciun model social de oferit. Încercarea de a pune ortodoxia rusă în calea valorilor occidentale este, în cel mai bun caz, forţată şi lipsită de atractivitate.

Conducerea politică din Rusia acţionează împotriva intereselor ţării, ignoră argumentele şi ofertele raţionale şi preferă să mizeze pe o politică de forţă şi violenţă. Iată cum, din nou, ne aducem aminte de München şi de anul 1938, când puterile din Vest credeau că îl pot domoli pe Hitler dacă îi cedează acestuia Regiunea Sudetă (Sudetenland), chiar fără să întrebe Cehoslovacia. În Ucraina, acest "München" este o imagine de coşmar, care arată clar ce se întâmplă când o ţară devine mingea puterilor mai mari.

Tot e bine că preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, se va afla la aceeaşi masă în cadrul întâlnirii în patru, de la Minsk, miercuri. Indiferent care va fi rezultatul negocierilor, confruntarea Est-Vest nu va putea fi oprită. Liniile de demarcaţie trasate de Rusia la München sunt, deja, prea groase.