1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Comentariu: Crizele vechi şi viitoare ale UE

Ultima reuniune la vârf a UE din acest an nu a produs niciun progres. Mai mult decât atât, premierul britanic a deschis, prin doleanţele sale speciale, un nou şantier în lucru. Viitorul nu se anunţă prea încurajator.

"Crizele cu care ne confruntăm vor rămâne şi li se vor adăuga altele noi", a declarat preşedintele Comisiei Europene cu privire la 2016. Jean-Claude Juncker este un politician cu mare experienţă la nivelul UE şi nu consideră necesar să ascundă realitatea.

Protagoniştii au obosit

Această reuniune la vârf a fost cea de-a douăsprezecea din acest an iar protagoniştii au părut lipsiţi de energie. Probabil că le este necesară o pauză, în care să nu se mai vadă unii cu alţii. Este cu siguranţă obositor şi demoralizant să auzi la nesfârşit aceleaşi argumente şi să constaţi că motorul dă rateuri.

Maşinăria UE este suprasolicitată

Aşa stând lucrurile, deciziile luate par a fi o notă proastă pe care europenii şi-au dat-o singuri. Am putea să transpunem în practică măcar deciziile pe care le-am luat cu mult timp în urmă, scrie, cu toată seriozitatea, negru pe alb, în declaraţia finală! Dacă UE ar aplica în chestiunea refugiaţilor numai ceea ce a convenit deja privitor la repartizarea şi înregistrarea acestor persoane, precum şi în chestiunea pazei frontierelor externe, atunci pentru anul viitor ar exista motiv de optimism. Aşa însă trebuie să ne bazăm pe ceea ce Angela Merkel a numit "curba exponenţială" a capacităţii europene de învăţare. La nevoie, şefa executivului german se refugiază în trecutul ei de fizician.

Barbara Wesel Kommentarbild App *PROVISORISCH*

Barbara Wesel

La nivelul UE, anul 2015 a fost marcat de atentate teroriste, de ameninţătoarea ascensiune a Statului Islamic, de drama din Siria, de criza datoriilor din Grecia, de sosirea a mai bine de un milion de refugiaţi în Europa şi de raporturile otrăvite cu Rusia. Iar multe dintre ţările membre au reacţionat la această suprasolicitare cu o retragere în propria grădină naţională. Între aceste ţări se numără Ungaria, dar şi Polonia şi Danemarca. Guvernanţii de acolo au decis să închidă ochii şi să fluture drapelul naţional, având nădejdea că sumedenia de crize globale va trece pe lângă ei fără să-i afecteze. Ei trebuie să se maturizeze urgent.

Aceşti şefi de stat şi de guvern stânjenesc maşinăria decizională a UE, bazată pe consens. Aparatul, care a reuşit totuşi, încet dar fără încetare, să gestioneze criza euro şi toate celelalte probleme mai vechi, aproape că a încremenit. Singura soluţie pare să fie cea prezentată de Angela Merkel şi de aliaţii ei în chestiunea refugiaţilor. Adică formarea de coaliţii pe teme izolate şi abordarea acestora în grupe mai mici. Aceasta fiindcă Uniunii Europene în ansamblu îi lipsesc capacităţi necesare cum ar fi rapiditatea şi flexibilitatea. Cu privire la preconizata entitate comună de pază a frontierelor se vor lua decizii abia vara viitoare, când noul sezon de sosire a refugiaţilor va fi în toi!

Referendumul lui Cameron este o bombă cu ceas

De parcă UE n-ar fi avut şi aşa probleme grave suficiente, a mai venit şi David Cameron cu una în plus. Cu referendumul din Marea Britanie privind ieşirea sau rămânerea în UE. Un teatru pe care premierul de la Londra singur l-a provocat. Va fi o irosire inutilă de timp şi de energie în scopul forţării unor anomalii juridice pe care Cameron să le poată vinde ulterior acasă ca pe o victorie asupra Europei. Cu resemnare, un politician german din Bruxelles a comentat: "Trebuie să-l ajutăm să se dea jos de pe cal". Oricum ar fi, UE trebuie să parcurgă şi această cărare întortocheată fiindcă problema dispune de un imens potenţial exploziv. Dacă treaba iese prost, Cameron nu numai că-şi va duce ţara în izolare, dar e posibilă şi o destrămare a Regatului Unit, câtă vreme Scoţia vrea să rămână în UE. Din păcate, apelurile la raţiune adresate Londrei sunt deja tardive.

Unele din problemele majore ale anului 2016 se cunosc deja. Este vorba de existenţa Statului Islamic, de posibile noi atentate teroriste, de război şi de crize în Orientul Mijlociu, de Putin şi de aerele sale de Ţar. Acestora li se vor adăuga alte probleme, pe care nu le cunoaştem încă. Şefii de stat şi de guvern ai UE vor fi datori şi anul viitor să mobilizeze restul de solidaritate europeană rămas şi să împiedice prăbuşirea edificiului comun. Din păcate, nu va fi uşor. Dar poate că Merkel nu mizează degeaba pe curba exponenţială de învăţare.