1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Comentariu: Cotă de repartizare în locul Convenției de la Dublin

Europa se plânge de numărul în creștere al celor care solicită azil. Implicarea țărilor UE e diferită. Dar vrea cineva să schimbe ceva? Cele mai multe state membre nu au niciun interes să facă asta, crede Bernd Riegert.

La Dublin, statele UE au stabilit în urmă cu 25 de ani cine și cum primește solicitanții de azil în Europa. Planul era să se asigure că nu-și pasează reciproc responsabilitatea pentru preluarea refugiaților. Cu alte cuvinte, să decidă exact cine se ocupă de oamenii care ajung aici.

Dar noul regulament de la Dublin nici nu a intrat bine în vigoare, că au și început controverse legate de corectitudinea cu care s-au împărțit atribuțiile. Acum s-a ajuns deja la regulamentul Dublin III. În principiu, regula de bază în UE este că statul în care solicitanții de azil ajung prima dată este responsabil pentru preluarea lor.

Între timp, rutele pe care le aleg refugiații s-au tot schimbat. Cei mai mulți ajung acum în Grecia și în Italia. Dar și statele din care pleacă se schimbă, în funcție de conflictele din zonele de criză din jurul Europei. De la începutul războiului din Siria, numărul solicitanților de azil a crescut razant.

Cu alte cuvinte, criza actuală legată de refugiați a fost una anunțată. Numărul mare de solicitanți de azil n-ar fi trebuit să ne ia prin surprindere. Încă din octombrie 2014, miniștrii de Interne ai UE au tras un semnal de alarmă, în cadrul unei întâlniri informale. Cu toate acestea, puțini sunt cei care s-au pregătit într-adevăr. Se pare că mai degrabă reacționăm, decât să prevenim situații neplăcute, în ceea ce privește politica de azil. Și asta, probabil, în speranța că refugiații vor bate la ușa vecinului.

Convenția Dublin nu mai funcționează

Această speranță e însă una deșartă, pentru că în prezent, la granițele Europei ajung refugiați din mai multe regiuni: oameni care fug de război în Irak și Siria, refugiați politici din Eritreea și Nigeria, refugiați pe motive economice din statele africane și din Balcanii de Vest. Conform regulamentului Dublin III, Grecia, Italia, Bulgaria și Ungaria ar trebui să se ocupe în mare parte de preluarea refugiaților.

Dar acest regulament Dublin nu mai funcționează, așa cum a punctat și cancelara Angela Merkel, într-un interviu pentru televiziunea publică germană, ZDF. Unele state nu mai fac față numărului uriaș de solicitanți de azil. Dar unele țări nici nu vor să se deranjeze.

Situația de pe insula Kos este dramatică și regretabilă, însă de ani de zile, statul grec este incapabil și nu își dă nici silința să pună pe picioare un sistem funcțional de preluare a solicitărilor de azil. Asta în ciuda ajutorului oferit de Bruxelles.

Același lucru este valabil pentru Italia, care a înregistrat mult mai puțini refugiați decât au sosit de fapt. Mulți pleacă mai departe spre nord, cu sau fără regulamentul Dublin.

Țările de la Mediterană se plâng mereu că nu e corect ca ele să preia tot greul. Nemulțumirea aceasta este și argumentată, motiv pentru care liderii UE ar trebui să recunoască faptul că regulamentul Dublin e mort. Dar ce e de făcut?

Problematica refugiaților – proiect major

Bernd Riegert, DW Bruxelles

Bernd Riegert, DW Bruxelles

De ani de zile, statele UE încearcă să găsească o nouă politică de azil. Comisia Europeană a propus, deocamdată pe bază de voluntariat, un sistem de cote de repartizare. Dar miniștrii de interne ai UE nu au căzut de acord. Așa că, în momentul de față, solicitanții de azil sunt preluați în mare parte de cinci state. Care ar avea de câștigat dacă s-ar implementa sistemul de cote, pentru că celelalte 23 de state ar trebui să preia și ele refugiați. Dar în special Marea Britanie, Spania și multe țări membre din sud-estul Europei dau înapoi.

E foarte bine așadar, că șefa guvernului german, Angela Merkel, vede în problematica refugiaților un proiect major, prin care Europa ar putea să demonstreze că e capabilă să acționeze unanim.

Germania e deosebit de interesată de acest sistem, având în vedere că în momentul de față cer azil politic aici mai multe persoane decât ar trebui să accepte țara conform unei cote fictive, care s-ar ridica la aproximativ 16 procente. În prezent însă, 30 la sută din solicitanții de azil din Europa vin în Germania.

Dar dacă ne uităm la ultimii șapte ani și facem o medie, lucrurile arată cu totul altfel. Din această perspectivă, Germania și-a atins cu brio cota. Italia a acceptat prea puțini solicitanți de azil, iar Grecia prea mulți.

Prea multe cuvinte goale

Din cauza intereselor diferite ale celor 28 de state membre, pare deocamdată imposibil să se găsească o cotă de repartizare. Motivele pentru care pleacă oamenii din Siria, Libia și Eritreea nu îi interesează pe liderii acestor țări. Poate că UE va reuși să-și exercite influența asupra câtorva state africane cu un regim moderat, sau asupra statelor democrate din Balcani. În acest scop sunt planificate pentru noiembrie o conferință UE-Africa, iar săptămâna viitoare o conferință pentru Balcanii de Vest.

La aceste evenimente ar trebui să se decidă în sfârșit asupra unor pași concreți. Dar această intenție este aproape la fel de veche precum Convenția de la Dublin: 25 de ani.

Vă mai recomandăm