Comentariu: Cine mai are nevoie de OPEC?

Pentru a răspunde din start întrebării: OPEC nu are de ce să existe. Fiindcă nu există nicăieri în lume un cartel care să stabilească de exemplu preţurile la cacao sau cafea. Piaţa singură reglementează aceste preţuri. Sistemul îi cuprinde inclusiv pe speculanţi. Iar dacă ar exista un cartel, paznicii concurenţei ar interveni pentru a-l dezmembra. În cazul petrolului însă, lucrurile nu stau aşa. Dar de ce nu?

Deoarece petrolul a fost şi este lubrifiantul economiei globale. Şi fiindcă este folosit ca mijloc pentru exercitarea unor presiuni politice. Toate acestea sunt posibile fiindcă încă nu am înţeles cât de mult rău facem planetei noastre prin arderea, în cantităţi colosale, a carburanţilor fosili.

Bineînţeles, o mulţime de oameni se bucură în prezent că petrolul a devenit atât de ieftin. Automobilişti, transportatori, companii de transport aerian jubilează. Dar există şi o altă categorie de oameni, pentru care preţul scăzut a devenit o mare problemă. De exemplu guvernele de la Moscova şi Caracas. Rusia şi Venezuela sunt mari producători de petrol şi bugetul lor este stabilit în baza unor preţuri mult mai ridicate la petrol decât sunt ele practicate astăzi. Încasările celor două state s-au redus în ultima vreme cu multe miliarde de dolari. Cine mizează azi preponderent pe petrol, nu ţine în mână cărţi prea bune.

Aşa stând lucrurile, au început să circule o sumedenie de teorii ale conspiraţiei privind posibilii actori care au decis ieftinirea petrolului şi posibilele lor motive. Unii spun că responsabili ar fi saudiţii, interesaţi să falimenteze concurenţa din SUA, apărută prin metoda de extracţie "fracking". Alţii spun că guvernul SUA ar fi decis asta, pentru a sancţiona expansionismul rusesc în estul Ucrainei. În sfârşit, mai există unii care afirmă că atât saudiţii cât şi americanii ar fi forţat ieftinirea petrolului pentru a diminua încasările "Statului Islamic", care se finanţează şi prin vânzarea petrolului din puţurile şi rafinăriile pe care le-au cucerit în Siria şi Irak.

Există însă şi o teorie mai realistă: vinovată pentru ieftinirea petrolului ar fi slaba conjunctură economică. Consumul de petrol s-a diminuat pur şi simplu. Cu ani în urmă, când fenomenele globale nu erau atât de complexe, OPEC ar fi redus, într-o situaţie similară, producţia, pentru a menţine preţurile stabile. Dar lumea a devenit mai complicată şi OPEC a rămas o organizaţie a vremurilor apuse. SUA au devenit în ultimul timp cel mai mare exportator de petrol, dar nu sunt membre ale organizaţiei. Nici Rusia nu face de altfel parte din organizaţie. Aşa încât nu trebuie să mire că Venezuela propune între timp cu voce tare realizarea unei alianţe în doi cu Rusia. În afara cadrului OPEC, bineînţeles. N-au decât, li s-ar putea răspunde, fiindcă nimeni nu va cumpăra petrol scump, dacă alţii îl vând mai ieftin. Dar OPEC şi-ar înceta pe loc existenţa. Ar fi ceva rău în asta?

Adevăratul motiv de îngrijorare este altul. Oferta abundentă de petrol îi face pe oameni să uite că e vorba despre o resursă care se va epuiza într-o zi. Chiar dacă "finalul erei petrolului", anunţat deja cu decenii în urmă, nu se arată încă la orizont, lucrurile vor arăta cu totul altfel în răstimp de numai o generaţie. Alternative la petrol există de mai multă vreme, chiar dacă nu într-o cantitate care să permită renunţarea, de pe azi pe mâine, la cărbune, energie atomică şi carburanţi fosili.

Pentru omenire ar fi mai importantă stabilirea unui preţ echitabil pentru metrul cub de C02 degajat în atmosferă decât negocierea preţului la petrol în spatele uşilor închise. Petrolul ieftin din prezent ascunde problemele reale. Omenirea are nevoie de orice altceva pentru rezolvarea lor, dar nu de OPEC.