1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Comentariu: China investeşte masiv în statele est-europene

La Suzhou, China și 16 țări din Europa de Est s-au reunit pentru al patrulea summit comun. Această reuniune ar trebui să se bucure de mai mare atenție în Vest, pentru că are legătură şi cu el, afirmă Frank Sieren.

default

Summit CEE

Începând din 2012, China și 16 țări europene întreţin o platformă economică destul de iritantă pentru Uniunea Europeană, în contextul în care Beijingul nu cere aprobare de la Bruxelles în această chestiune. Guvernul chinez, la rândul său, consideră că poate face fără probleme afaceri cu state suverane, dacă ele doresc acest lucru. Iar statele suverane doresc.

Ţările partenere numesc această relaţie într-un mod foarte simplu: mecanismul 16+1, pus la punct de China cu o parte a Europei Centrale și de Est. Aşadar, 16 țări europene dezvoltă de mai bine de trei ani proiecte comune cu China, încheie contracte și, prin urmare, beneficiază de o mulţime de avantaje. Dacă privim lista țărilor CEE participante, devine clar că evenimentul este mai mult despre Europa de Est și mai puţin despre Europa Centrală.

Investiţii cu bătaie lungă, inclusiv în România

China investeşte în Europa de Est, zonă aflată la ananghie economică, însă nu fără motive bine cântărite. În această săptămână, părțile s-au întâlnit pentru a patra oară, respectiv pentru prima dată în China. Premierul chinez Li Keqiang i-a invitat pe preşedinţii țărilor la Suzhou, lângă Shanghai. Ulterior a avut loc o recepție oferită de preşedintele chinez Xi Jinping la Beijing. Pentru prima dată, China se concentrează exclusiv asupra Europei de Est.

16+1 nu este un club de dezbatere oarecare. De la primele întâlniri desfăşurate la Varşovia, multe proiecte au devenit realitate. Succese incontestabile, cu precădere în domenii precum infrastructura şi energia. În România, chinezii oferă un ajutor de 1 miliard de euro pentru construirea unei termocentrale pe cărbune. Acum două săptămâni, conform agenţiei de ştiri Xinhua, s-a semnat o scrisoare de intenție, conform căreia China General Nuclear ar urma să construiască două blocuri noi în centrala nucleară de la Cernavodă. În Serbia, chinezii modernizează o centrală termică.

Deja de anul trecut, în această ţară cu aproximativ șapte milioane de locuitori, a fost dat în folosinţă primul pod construit de China în Europa. La începutul acestui an la Beijing s-a semnat un contract pentru modernizarea unei linii de cale ferată lungă de 370 km, de la Belgrad la Budapesta. În Macedonia, două autostrăzi noi sunt construite pentru aproximativ 580 de milioane de euro, finanțate de către o bancă din China.

Dar nu este vorba doar despre interconectarea mai bună a Europei de Est, ci, şi de conectarea Chinei cu Europa de Est. Astfel, de aproximativ două luni există un zbor direct de la Praga la Beijing. Primul tren direct între Polonia și China a fost înfiinţat în 2013. Un container are nevoie de 15 zile pentru a ajunge de la Chengdu la Lodz, cel de-al treilea mare oraş polonez. Toate acestea sunt proiecte pentru care Bruxellesul fie nu are bani, fie nu are timp. Un decalaj de pe urma căruia, pe bună dreptate, profită Beijingul. În 2010, volumul schimburilor comerciale între China și țările CEE s-a ridicat la 43.9 miliarde de dolari. Anul trecut, plusul a fost de aproximativ 17 miliarde. Iar țările sunt recunoascătoare Beijingului inclusiv din punct de vedere politic.

Un proiect nobil: noul drum al mătăsii

Toate aceste proiecte sunt la rândul lor parte din cel mai important proiect de politică externă al Chinei: Noul Drum al Mătăsii. În acest context, chinezii vor să contruiască un pod de legătură între China și Europa, al cărui exemplu sunt celebrele rute comerciale antice. La Beijing a fost alocată suma de 40 de miliarde de dolari pentru investiţiile necesare transformării acestei viziuni în realitate. Din acest motiv a luat fiinţă şi Banca Asiatică pentru Investiţii în Infrastructură. Chiar Germania este una din ţările fondatoare.

China, Li Keqiang und Andrzej Duda

Li Keqiang şi Andrzej Duda

Formula este aşadar foarte simplă: cu cât este mai bună infrastructura celor șaisprezece state, cu atât mai mult cresc şansele de succes ale marelui proiect de politică externă. La recenta reuniune 16+1 din decembrie 2014, premierul chinez Li Keqiang a anunţat că vrea să pompeze în regiune cel puțin zece miliarde de dolari. Nu este de mirare, deci, că momentan are loc o emulaţie între ţările din estul Europei, care vor să intre în graţiile chinezilor.

De pildă, președintele polonez Andrzej Duda are deja o idee în legătură cu rolul pe care Polonia l-ar putea juca în proiectul noului drum al mătăsii. Ţara sa, a spus preşedintele polonez, ar putea deveni centru logistic. De altfel, prin înfiinţarea liniei directe de tren Lodz-Chengdu, primul pas a fost făcut deja.

Desigur, China urmărește, de asemenea, să aibă acces şi către Europa de Vest. Prin investiţiile masive pe care le fac în estul continentului european, chinezii forţează intrarea în occident pe uşa din dos. Bruxellesul este singurul vinovat. Europa de Est a fost lăsată pentru prea mult timp de izbelişte. Ţările din această regiune au înţeles la un moment dat că problemele lor nu sunt o prioritate la Bruxelles, motiv pentru care s-au orientat către Asia. Nu doar Polonia, ci şi Cehia şi Bulgaria au manifestat un interes deosebit faţă de proiectul noului drum al mătăsii.

Ministrul chinez de Externe, Wang, a mai spus că ţara sa nu este interesată doar de menținerea parteneriatelor cu centrele de putere mai vechi, precum Marea Britanie, Germania şi Franţa, ci cu toate guvernele din Europa. Pe principiul: "noi începuturi, noi domenii, noi viziuni", care este, în acelaşi timp, şi motto-ul întâlnirii 16+1 din China.

Corespondentul nostru Frank Sieren trăieşte la Beijing de peste 20 de ani.