1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Comentariu: Capcana ISIS

Atentatele de la Bruxelles sunt o probă că Statul Islamic urmăreşte să polarizeze societăţile occidentale, astfel încât să reacţioneze în exces şi să furnizeze teroriştilor noi adepţi, e de părere Loay Mudhoon.

Solidaritate şi comemorare, la Bruxelles

Solidaritate şi comemorare, la Bruxelles

Din punct de vedere militar, Statul Islamic e de luni de zile în derivă. Se retrage de mai peste tot, graniţele aşa-zisului califat topindu-se pe zi ce trece. De la debutul raidurilor alianţei occidental-arabe încoace teroriştii islamişti suniţi au pierdut nu mai puţin de 40 la sută din teritoriul pe care l-au contrat în Siria şi Irak. Nu puţini din comandanţii lor de rang înalt au căzut în operaţiunile de lichidare de terorişti ale coaliţiei anti-teroriste, afluxul de noi aderenţi şi combatanţi fiind, concomitent, considerabil frânat de controlul mai strict al frontierei turco-siriene exercitat de Ankara.

Presiuni considerabile exercită însă, asupra Statului Islamic, nu doar şi nu atât raidurile aeriene constante cât şi succesele militare kurde şi ale reorganizatelor forţe militare irakiene. Aceste forţe combinate au pus capăt expansiunii militare a "califatului", împingând mult înapoi ISIS şi proiectul său de edificare a unui imperiu jihadist. Care, fără jaful rezultat din expansiune militară abia dacă are vreo şansă de supravieţuire economică.

Extinderea zonei de luptă

Mudhoon Loay

Mudhoon Loay

Există deci o serie de argumente susţinând ideea conform căreia lichidarea Statului Islamic în 2016, în teritoriul său de bază, nu este un proiect utopic. De altfel, pregătirile în vederea recuceririi oraşului nordirakian Mossul se derulează febril. Pe măsură însă ce autoproclamatul califat se vede pus în dificultate militară, propensiunea lui pentru crime de război şi împotriva umanităţii, ca şi pentru retrageri şi metode de luptă dintre cele mai brutale şi inumane sporeşte direct proporţional.

Spre a permite coşmarului hrănit de utopia unui califat universal să supravieţuiască, ISIS are nevoie urgentă de noi succese. În acest scop încearcă să se cuibărească în noi zone, nu în ultimul rând în statele musulmane decrepite, pândite de haos şi dezagregare din nordul Africii.

Iată cum se explică strategia ISIS de acutizare a conflictelor de pretutindeni. Atentatele puse la cale în statele musulmane au menirea de a alimenta litigiul dintre şiiţi şi suniţi şi a provoca un război civil de tipul celui care a pustiit Irakul după debarcarea dictatorului Saddam Hussein. Seria de atentate de proporţii fără precedent din Turcia, Arabia Saudită, Kuweit şi Turcia poartă semnătura teroristă a reţelei Statului Islamic.

Rezistenţă contra populismului

Şi în Europa, miza extremiştilor Statului islamic depăşeşte acţiunile de PR având drept scop atragerea de noi adepţi. Atentatele de la Paris şi Bruxelles probează mai degrabă o tentativă a pseudocalifatului de a transpune o strategie perfidă de polarizare a societăţii europene şi de scindare în musulmani şi nemusulmani a imigranţilor şi a cetăţenilor UE.

Dezlănţuirea asasină a teroriştilor îşi propune să determine guvernele occidentale şi societăţile din vest să reacţioneze disproporţionat şi excesiv spre a compromite definitiv convieţuirea dintre musulmani şi nemusulmani. De pildă prin plasarea tuturor musulmanilor sub o suspiciune generalizată şi îngrădirea drepturilor lor civice.

Deşi comprehensibilă, reacţia unor factori de decizie şi formatori de opinie, de a proclama, la câteva ore după atentatele de la Bruxelles, că "ne aflăm în război", generează o retorică periculoasă, care le convine extremiştilor Statului Islamic. Căci ea pune semnul egal între modul de a acţiona al unor state suverane şi practica satanică a unei grupări teroriste.

Acutizarea conflictului i-ar ajuta pe terorişti să-şi propage propaganda şi mitul lor autovictimizator. Potrivit lor, vestul ar purta un război contra islamului şi contra tuturor musulmanilor din Europa, iar nu împotriva unei organizaţii teroriste. Iată ce anume reiese din agitpropul online al ISIS, potrivit căruia musulmanii din Europa, deveniţi, chipurile, după atentate, victimele unor persecuţii sistematice, n-ar avea de ales decât să adere la Statul Islamic.

De reacţiile democraţiilor europene depinde, până la urmă, dacă teroriştilor ISIS le va ieşi această socoteală perfidă.