Comentariu: Bun venit în club!

Germania nu mai este o excepţie. Decenii la rând, Franţa părea a fi imună la populiştii de dreapta din Frontul Naţional. În vreme ce, în Ungaria şi Polonia, Fidesz şi partidul "Lege şi Justiţie" au preluat conducerea guvernelor, executivul londonez luptă cu UKIP, iar austriecii cu FPÖ - formaţiune ce în ultimele decenii a cucerit peste 20% din electorat, germanii au continuat să opteze pentru partidele populare tradiţionale ca CDU, al cancelarei Angela Merkel. Însă vremurile s-au schimbat.

Între timp, Franţa a şi experimentat ce se întâmplă când un partid extremist câştigă peste 20% din electorat, pe termen lung. Necesar este, de exemplu, ca cele două mari formaţiuni - conservatorii şi socialiştii - să se sprijine reciproc pentru a împedica ascensiunea Frontului Naţional, lucru care, fireşte, estompează diferenţele între cele partide - cândva doi poli opuşi în sistemul politic francez.

Însă acum nu mai este vorba despre o chestiune de fond, ci despre consolidarea poziţiei în raport cu Frontul Naţional. O acţiune comună prin care îşi distrug propriile baze. O ucigaşă a democraţiei.

S-ar putea ca alegătorii germani să fi avut nevoie de ceva mai mult timp ca francezii, dar acum şi-au arătat adevăratul potenţial - mai ales în anumite regiuni ale ţării. Un alt semnal, poate ultimul şi cel decisiv, pentru o soluţionare europeană a crizei refugiaţilor.

Cum stau lucrurile în Franţa? Preşedintele Francois Hollande a refuzat să spună câţi refugiaţi va prelua ţara, fiindcă n-a vrut să mai pună gaz pe focul aprins de către populiştii Frontului Naţional. Este de aşteptat ca şi Angela Merkel să procedeze la fel, chiar dacă n-o va spune cu voce tare, fiindcă stabilirea unei anumite cote de migranţi ar contraveni politicii sale pentru care a luptat în ultima perioadă. Dar, în principiu, aşa se va întâmpla.

Merkel îşi revizuieşte poziţia

Angela Merkel nu-şi mai poate permite să primească sute de mii de migranţi pentru a da impresia că îşi menţine cu fermitate politica uşilor deschise. De la o vreme încoace, la Bruxelles se speculează că Merkel îşi mai susţine doar formal politica. În realitate, cancelara ar fi început de multă vreme să o revizuiască.

Angela Merkel luptă cu toată forţa în favoarea unui acord cu Turcia, în speranţa că turcii vor putea stăvili valul migraţionist. Dacă rezultatul nu va fi cel scontat, populiştii de dreapta vor continua să profite de pe urma crizei. Şi tocmai aceasta este marea provocare pentru Uniunea Europeană.

Pe scena europeană, Angela Merkel şi-a pierdut susţinerea. Iar după alegerile organizate în trei landuri, poziţia sa slăbeşte şi-n Germania. Chiar dacă au fost numai alegeri de land, în ţări ca Ungaria şi Polonia - cu mulţi adversari ai politicii cancelarei Merkel - rezultatele acestora au fost atent monitorizate. Acum au şi mai puţine motive să coopereze în chestiunea distribuirii refugiaţilor la nivel european. Iar singurul sprijin la care Angela Merkel mai poate spera în viitor va fi numai o bătaie de încurajare pe umăr din partea preşedintelui Franţei, însoţită de urarea: "Bun venit în club!"