Comentariu: Baza militară de la Guantanamo
9 martie 2004Publicitate
660 de prizonieri se află de mai bine de doi ani închişi în baza americană din Cuba-Guantanamo. Statutul acestor prizonieri este cu totul special, ei făcînd parte din categoria combatanţilor ilegali, închişi fără acuzare, neavînd în felul acesta dreptul la un avocat sau dreptul de a primi vizitatori. Asupra celor închişi la Guantanamo planează bănuiala că ar fi desfăşurat activităţi teroriste, respectiv că ar face parte din diferite organizaţii criminale ale talibanilor din Afganistan. Unii apropiaţi ai celor închişi încearcă să obţină, acum, de la autorităţile din Washington, pe căi legale, o îmbunătăţire a situaţiei prizonierilor din Guantanamo, sau chiar eliberarea lor.
Pentru preşedintele Bush, deţinuţii de la Guantanamo sînt toţi nişte nelegiuţi. Iar secretarul american al apărării, Donald Rumsfeld, ştie doar că aceşti oameni nu sînt închişi acolo pentru că au furat maşini. De altfel, SUA au rămas datoare opiniei publice internaţionale, rudelor şi chiar şi deţinuţilor de la Guantanamo, prezentarea dovezilor încriminatoare, care să justifice detenţia combatanţilor ilegali. Baza militară americană din Cuba apare şi în continuare ca un spaţiu în care nu este valabilă nici o lege şi nu se acordă nici un drept. Sutele de deţinuţi sînt reţinuţi fără nici un document oficial de acuzare, şi nu dispun în continuare de asistenţă juridică. Aceşti oameni sînt reţinuţi doar pe baza bănuielii că ar fi purtat un război impotriva Americii, sau s-ar fi antrenat în taberele El Qaida pentru acţiuni teroriste. Şi tocmai această sintagmă de 'infracţiune teroristă' este o noţiune a cărei definiţie o ştiu doar cei din Pentagon. Instituţia americană se consideră a fi, de altfel, răspunzătoare de soarta deţinuţilor de la baza americană din Guantanamo, pînă cînd ei vor compare în faţa unui tribunal militar.
În situaţia de faţă, SUA invocă legea marţială ca argument al detenţiei a sute de persoane la Guantanamo, cu toate că nici unul dintre deţinuţi nu a purtat vreodată uniformă militară. Pe de altă parte, faptul că aceştia nu au făcut parte dintr-o armată organizată este motivul pentru care americanii le refuză statutul de prizonieri de război; cu alte cuvinte, un cerc vicios în sistemul de drept, care contravine standardelor juridice occidentale.
SUA îşi încalcă în felul acesta propiile principii prevăzute în Constituţie, ce garantează, printre altele, în cazul urmăririi de către autorităţi prezumţia la nevinovăţie a tuturor oamenilor. În baza acestui principiu, nu este permisă detenţia sau chiar mai mult izolarea, pe o perioadă nelimitată de timp, a unui acuzat, aşa cum se întîmplă însă, în cazul sutelor de deţinuţi de la Guantanamo.
De aceea, este momentul ca în cele din urmă Curtea Supremă de Justiţie a SUA să ia o decizie. Numai aşa rudele deţinuţilor vor putea iniţia demersurile legale necesare pentru rezolvarea situaţiei ambigue în care se află. Ar fi însă şi o re-afirmare a angajamentului luat de administraţia Bush de a purta o amplă bătălie împotriva fărădelegii, generată de terorism.
Pentru preşedintele Bush, deţinuţii de la Guantanamo sînt toţi nişte nelegiuţi. Iar secretarul american al apărării, Donald Rumsfeld, ştie doar că aceşti oameni nu sînt închişi acolo pentru că au furat maşini. De altfel, SUA au rămas datoare opiniei publice internaţionale, rudelor şi chiar şi deţinuţilor de la Guantanamo, prezentarea dovezilor încriminatoare, care să justifice detenţia combatanţilor ilegali. Baza militară americană din Cuba apare şi în continuare ca un spaţiu în care nu este valabilă nici o lege şi nu se acordă nici un drept. Sutele de deţinuţi sînt reţinuţi fără nici un document oficial de acuzare, şi nu dispun în continuare de asistenţă juridică. Aceşti oameni sînt reţinuţi doar pe baza bănuielii că ar fi purtat un război impotriva Americii, sau s-ar fi antrenat în taberele El Qaida pentru acţiuni teroriste. Şi tocmai această sintagmă de 'infracţiune teroristă' este o noţiune a cărei definiţie o ştiu doar cei din Pentagon. Instituţia americană se consideră a fi, de altfel, răspunzătoare de soarta deţinuţilor de la baza americană din Guantanamo, pînă cînd ei vor compare în faţa unui tribunal militar.
În situaţia de faţă, SUA invocă legea marţială ca argument al detenţiei a sute de persoane la Guantanamo, cu toate că nici unul dintre deţinuţi nu a purtat vreodată uniformă militară. Pe de altă parte, faptul că aceştia nu au făcut parte dintr-o armată organizată este motivul pentru care americanii le refuză statutul de prizonieri de război; cu alte cuvinte, un cerc vicios în sistemul de drept, care contravine standardelor juridice occidentale.
SUA îşi încalcă în felul acesta propiile principii prevăzute în Constituţie, ce garantează, printre altele, în cazul urmăririi de către autorităţi prezumţia la nevinovăţie a tuturor oamenilor. În baza acestui principiu, nu este permisă detenţia sau chiar mai mult izolarea, pe o perioadă nelimitată de timp, a unui acuzat, aşa cum se întîmplă însă, în cazul sutelor de deţinuţi de la Guantanamo.
De aceea, este momentul ca în cele din urmă Curtea Supremă de Justiţie a SUA să ia o decizie. Numai aşa rudele deţinuţilor vor putea iniţia demersurile legale necesare pentru rezolvarea situaţiei ambigue în care se află. Ar fi însă şi o re-afirmare a angajamentului luat de administraţia Bush de a purta o amplă bătălie împotriva fărădelegii, generată de terorism.
Publicitate