Avertismentul lui Gauck la adresa Europei și a Germaniei

Se ceartă, acționează unii împotriva celorlalți, se întâlnesc la summituri doar ca să amâne luarea unor decizii - este vorba de liderii țărilor membre ale UE, de miniștrii de Interne ai acestora, de specialiștii chemați să rezolve criza refugiaților. "Demult nu mai este vorba doar de soluționarea crizei refugiaților", a remarcat președintele german Joachim Gauck. Pe bună dreptate.

El face apel la înțelegere pentru țările care doresc să se izoleze de valul fără precedent de refugiați și să închidă granițele. Ar trebuie totuși să se poată imagina că soluțiile europene și cele regionale ar putea fi complementare. Să accepți apariția de noi ziduri și garduri în Europa nu este o cerere ușor de digerat. Dar, în opinia lui Gauck, acesta ar fi prețul de plătit pentru recuperarea unității europene. El amintește că doar uniți, cu forțe comune, cu o greutate politică comunitară pot europenii să contribuie la combaterea cauzelor exodului atâtor persoane.

Fuga spre o nouă statalitate națională

În săptămânile trecute s-au deschis noi fronturi în Europa. Cancelara germană, care pledează mereu pentru un curs european comun - cu baza pe consolidarea granițelor externe ale UE și respingerea unor cote maxime de refugiați care pot fi acceptați - a pierdut rând pe rând mai mulți parteneri. Austria s-a desprins ultima de Merkel, după ce i-a fost alături în dramaticele momente din septembrie 2015, când au fost deschise frontierele pentru refugiații care doreau să ajungă în Austria și Germania. Viena s-a raliat acum poziției statelor din vestul Balcanilor. Sufletul comun al Europei pare pe ducă. Nu doar populismul a provocat această evoluție. Mai este și o revenire la statalitățile naționale, de teama marelui întreg, prea marelui întreg în era globalizării.

Gauck crede că tensiunile din interiorul Uniunii "nu au fost primele de acest fel, dar au fost cele mai puternice de până acum". Voința reală de a adopta o cale comună ar fi pe moment mult prea slabă. De aceea și UE este implicit slabă. Sună a dezamăgire. Europa de azi nu ar mai fi continentul renăscut în pace sub lideri precum Konrad Adenauer, Robert Schuman sau Alcide de Gasperi. Fără viziunea unui viitor mai bun, ci doar o politică pragmatică lipsită de veleități.

De remarcat că președintele federal nu se adresează în primul rând cetățenilor, pentru a-i avertiza să nu dea curs apelurilor "celor care vor doar să genereze frică și să agite apele". Nu, principalul lui adresant sunt guvernele. El îi avertizează în special pe liderii politici din estul și centrul Europei, ca și pe cei germani. Și este poate un avertisment amar de a continua să fie incluși în discuții și cei care doresc doar izolare și noi garduri de sârmă ghimpată.

Slăbiciunea îngrijorătoare a UE

Joachim Gauck s-a exprimat în mai multe rânduri anul acesta cu privire la criza refugiaților. În ianuarie, la Forumul Economic Mondial de la Davos; de asemenea cu ocazia unui amplu interviu radiofonic, la începutul lui februarie. De ambele dăți a părut că vrea să ridice o punte pentru cancelara Merkel. Acum a făcut referire - cu trimitere la Angela Merkel - la importanța menținerii unității europene.

Gauck atrage atenția europenilor cu privire la dramatismul actualei situații. Este bine că o face. Dar cuvintele sale raționale scot mai tare în evidență înspăimântătoarea slăbiciune a UE. Un continent cu 500 de milioane de oameni nu este în stare să preia două-trei milioane de refugiați. Până și un stat mic ca Libanul a reușit mai mult. Actuala dispută (și asta a reieșit din discursul lui Gauck) este una care arată că UE suferă și de pe urma unei crize de sens. Destinul Europei se decide în aceste zile. Cel al Germaniei de asemenea.